• ADMITEREA 2017: Școala de Studii Avansate în Jurnalism anunță înscrierea candidaților pentru un nou an de studii



    Vrei să lucrezi în televiziune, să moderezi o emisiune radio ori să lansezi un portal cu cele mai calitative știri? Sau, poate, îți dorești să creezi un ziar ori o revistă? Dacă răspunsul tău e „Da!”, te așteptăm în cel mai bun loc pentru a pune temelia unei cariere în media - Școala de Studii Avansate în Jurnalism!

    Cine suntem noi

    Școala de Studii Avansate în Jurnalism (ȘSAJ) a fost lansată în septembrie 2006  și este un proiect de referință al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Din start, scopul nostru a fost să contribuim la formarea unei noi generații de jurnaliști profesioniști în Republica Moldova. Astăzi, într-o lume și epocă în care mass-media sunt la un click distanță de fiecare, ȘSAJ oferă șanse egale tuturor celor care vor să își construiască o carieră de succes în jurnalism și comunicare, dar și celor care doresc să obțină deprinderi și abilități jurnalistice.

    Cine sunt studenții ȘSAJ

    Pentru a deveni unul dintre cei 20 de studenți ai celei de-a 12-ea promoții (2017-2018) este suficient să ai studii superioare. Poți fi absolvent de Drept, Economie, Litere, Politehnică, Medicină, Jurnalism, Comunicare, Politologie ori, de ce nu?, Teatru sau Pictură. Important este să dai dovadă de multă ambiție, curiozitate și perseverență. Dacă, și aici, răspunsul e „Da”, nu sta pe gânduri, ci vino la ȘSAJ!

    Ce vei învăța la ȘSAJ

    Anul de studii la ȘSAJ durează zece luni, timp în care vei deprinde cele mai bune practici în materie de jurnalism, existente astăzi în Europa și în SUA. Vei învăța să scrii cele mai corecte și echidistante știri, îți vom dezvălui secretele celui mai vizualizat material online, vei afla cum se creează cel mai pitoresc material radiofonic și vei descoperi secretele unei fotografii reușite. Împreună cu alți colegi vei filma, vei monta, vei crea designul unui ziar și al unei reviste, vei face infografice și vei participa la realizarea unui adevărat buletin de știri radio și TV. Totul - în regim de redacție. Iar școala îți va pune la dispoziție toată tehnica necesară: reportofon, cameră foto și video, un computer personal.

    Cine vor fi instructorii tăi

    Alături și împreună cu tine vor lucra și își vor împărtăși experiența profesională cei mai buni jurnaliști și experți media din Republica Moldova, dar și de peste hotare: Vasile Botnaru, Liliana Barbăroșie, Diana Răileanu, Alina Țurcanu, Tatiana Ețco (toți din echipa postului de radio „Europa Liberă”), Petru Macovei (Asociația Presei Independente), Alina Radu („Ziarul de Gardă”), Elena Robu (PRO TV Chișinău), Liliana Nicolae (Radio „Europa FM”, București), Nadine Gogu (Centrul pentru Jurnalism Independent), Dorin Scobioală (Reuters TV și Antena 3), Anatol Golea (RTR Moldova), Lilia Curchi (revista „Natura”), Dumitru Ciorici (www.agora.md), free-lancer-ii Ludmila Andronic, Oxana Iuteș, Nicolae Pojoga, Angela Ivanesi, Andrei Cibotaru și mulți alții.

    Unde vei putea lucra după absolvirea ȘSAJ

    După cele zece luni de cursuri te vei putea angaja în orice instituție de presă din țară sau din afară. Și asta, pentru că Școala de Studii Avansate în Jurnalism este „laboratorul” unde ți se cultivă deprinderile și abilitățile profesionale necesare unui jurnalist „universal”, așa cum o cer media de astăzi în toată lumea...Vei putea fi reporter la o televiziune de top sau la cel mai ascultat post de radio; vei putea scrie știri pentru un portal online ori să moderezi propria emisiune. Totul depinde doar de tine! Iar dovada că orice vis poate deveni realitate sunt cei peste 160 de tineri și tinere, care au absolvit până acum ȘSAJ și dintre care, mulți, și-au făcut deja un nume în domeniul jurnalismului, comunicării sau vieții publice.

    Dosarele se depun până la 15 mai 2017, ora 17.00 și trebuie să conțină:

    • CV
    • Formular (descarcă)
    • Scrisoare de motivare
    • Un eseu la temă liberă/articol publicat (dacă există)
    • Copia diplomei de studii superioare (absolvenții anului 2017 prezintă un certificat de la facultate în care se confirmă că sunt în ultimul an de studii)
    • Copia buletinului de identitate

    Te așteptăm pe adresa: Școala de Studii Avansate în Jurnalism, or. Chișinău, str. Tighina 49/4, et. 3. Pentru detalii contactați: Veronica Marin - tel.: 022.92.94.40, 079.909414

    e-mail: vmarinATscoaladejurnalismDOTmd (* a se înlocui AT cu „@” și DOT cu „.”).

    Noi garantăm calitatea studiilor, iar succesul tău este prioritatea noastră!

  • Jurnalismul politic: identificăm și descifrăm mesajele politicienilor



    Ce este și cum e construit un sistem politic, cine sunt actorii politici și care sunt relațiile - văzute și nevăzute - dintre ei?Cum trebuie să se comporte presa în timpul campaniilor electorale și cum pot fi manipulați jurnaliștii de către unii politicieni? Sunt doar câteva întrebări la care discipolii ȘSAJ au căutat răspunsuri în cadrul celui de-al doilea curs de specialitate din anul curent - Jurnalismul politic. Împreună cu studenții au lucrat instructorii Anatol Golea, analist politic și director al Agenției de presă „Infotag”, Alina Țurcanu, editoră la Radio „Europa Liberă” și Sorina Ștefârță, directoarea ȘSAJ.

    Pentru a-i ajuta pe studenți să înțeleagă mai bine cum să identifice și să abordeze subiecte pe teme politice, cursul a fost împărțit în trei module. Primul dintre ele, „Introducere în jurnalismul politic”, a fost ținut de către Anatol Golea. Analistul politic a vorbit despre sistemul politic intern, despre partidele politice, sistemele electorale, actorii politici și relațiile dintre aceștia. Studenții au discutat despre deontologia jurnalistică şi modul de abordare a unor subiecte pe teme politice.

    Cel de-al doilea modul a vizat viața politică internă din Moldova. De la Alina Țurcanu, studenții au aflat despre drepturile și obligațiunile presei în procesul electoral, despre relația cu sursele și particularitățile unui articol politic reuşit. Viitorii jurnaliști au aflat cum trebuie să se comporte în timpul campaniilor electorale și cum să evite riscul de a fi manipulați de către politicieni.

    Subiectele celui de-al treilea modul, „Jurnalism internațional și european”, au fost Integrarea Europeană, rolul şi funcţiile instituţiilor europene, Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb cu UE, respectiv rolul mass-media în reflectarea acestor subiecte. Despre relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană discipolii au vorbit și cu invitatul Clubului de discuții de la ȘSAJ - Dionis Cenușă, analist politic și expert asociat la „Expert-Grup”.

    Studenții spun că acest curs i-a ajutat să înțeleagă mult mai bine cum se fac „jocurile” pe arena politică internă și externă, și - cel mai important - au înțeles cum să nu se lase manipulați. „Un jurnalist trebuie sa fie foarte atent, el trebuie să facă mereu diferența dintre promisiuni și fapte”, a opinat studenta Cristina Cornescu.

    Mâine, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism începe unul dintre cele mai interesante și captivante cursuri - Jurnalismul de investigație.

  • Jurnalismul pe teme sociale: despre oamenii simpli și problemele lor



    Cum sesizăm importanța evenimentelor care se întâmplă zilnic în societate? Cum să identificăm cauza problemei și cum să reflectăm corect subiectele sensibile? De ce este important să scriem despre omul simplu și problemele care îl preocupă? Răspunsuri la aceste întrebări discipolii Școlii de Studii Avansate în Jurnalism le-au aflat de la  instructoarea cursului Jurnalism social - Elena Cioina, manager media la platforma www.e-sanatate.md

    Cursul a durat șase zile, timp în care discipolii școlii au plonjat în diversitatea subiectelor cu caracter social din Republica Moldova, au aflat mai multe detalii despre instituțiile sociale din țară, au vorbit despre responsabilitatea jurnalistului și, nu în ultimul rând, au realizat două materiale jurnalistice: o știre și un articol.

    În cadrul cursului, pentru al doilea an consecutiv, studenții ȘSAJ au beneficiat de un modul specializat - Jurnalism pe Populație și Dezvoltare, organizat în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație din Moldova (UNFPA). Pe durata unei zile, tinerii s-au întâlnit cu cei mai buni experți din țară pe probleme de sănătate sexuală și reproductivă, egalitate de gen, statistică și demografie, care au vorbit despre provocările zilei în domeniul populației și al dezvoltării umane.

    Valentina Bodrug-Lungu, președinta „Gender-Centru”, le-a vorbit studenților despre egalitatea de gen și combaterea violenței pe bază de gen în Moldova. De la Rodica Comendant, directoarea Centrului de Instruire în Domeniul Sănătății Sexuale și Reproductive, ei au aflat mai multe despre planificarea familiei, au înțeles care sunt drepturile sexuale și reproductive și ce este avortul în condiții de siguranță. Iar cu sociologul Tatiana Tabac din carul Centrului de Cercetări Demografice tinerii au discutat despre tendințele și provocările demografice ale Republicii Moldova și au aflat cum se lucrează corect cu datele statistice.

    Studenții spun că cel mai greu le-a fost să se focuseze pe un subiect anume. Și asta deoarece, în opinia lor, există prea multe probleme în societate. „Am învățat să scriem așa, încât să ajungem la sufletul omului simplu. Este domeniul în care aș vrea sa mă specializez”, a mărturisit la final de curs Liliana Botnariuc.

    La rândul său, instructoarea a menționat faptul că „studenții s-au ambiționat să realizeze subiecte complexe, apelând la mai multe surse, căutând și descifrând date statistice. „Cel mai mult am apreciat faptul că au încercat să vină cu propria abordare, una originală, pentru probleme devenite cumva obișnuite. Iar pentru jurnalismul social acest lucru este extrem de important”, a spus Elena Cioina.

    În paralel, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism continuă Jurnalismul digital, iar săptămâna viitoare va începe și ultimul curs, Jurnalism comunitar.

  • În premieră, studenții ȘSAJ au testat elementele jurnalismului digital în redacția de știri AGORA



    Lumea virtuală a devenit o parte importantă din viața noastră. Astăzi, cu ajutorul internetului, poți asculta postul preferat de radio, poți urmări în direct o emisiune TV ori poți citi cele mai proaspete știri. Pentru a-și ține cât mai aproape cititorul, ascultătorul sau telespectatorul, jurnaliștii tind să se adapteze la noile tehnologii informaționale. Cum să țină pasul cu concurența și să combine conținutul original cu viteza maximă, discipolii Școlii de Studii Avansate în Jurnalism au aflat în cadrul cursului Jurnalismul digital. Împreună cu studenții a lucrat Dumitru Ciorici, cofondator www.agora.md. 

    Cursul a început cu o scurtă introducere în jurnalismul digital. Studenții au aflat cum se autofinanțează un portal de știri, cum faci o platformă online profitabilă și cum se promovează conținutul web. Instructorul a explicat, de asemenea, cum se calculează audiența unui site și de ce criterii depinde creșterea sau scăderea traficului online. Tinerii au testat diverse motoare de căutare, au aflat de ce este important să ne adaptăm versiunilor mobile și care sunt caracteristicile acestui gen jurnalistic. Instructorul le-a atras atenția asupra importanței folosirii corecte a diverselor instrumente multimedia - ceea ce și deosebește jurnalismul online de cel clasic - și a menționat că un reporter ce se specializează pe online trebuie să știe cum să completeze armonios textul cu sunet, video, fotografii și grafică.

    După această introducere mai mult teoretică, jurnaliștii în devenire au trecut la partea practică a cursului. În acest an, în premieră, studenții ȘSAJ au lucrat cot la cot cu echipa redacției AGORA, testând pe propria piele cum e să fii reporter online. Timp de patru zile, după ședința redacțională, ei avut la dispoziție câteva ore în care au documentat subiectele, au scris știrile, au făcut fotografii și chiar au filmat. Cele mai bune articole, realizate de discipolii școlii, au fost publicate pe www.agora.md. Pentru prima dată în cadrul acestui curs, tinerii au simulat o intervenție live de la fața locului și au realizat interviuri în studioul AGORA.

    Tinerii au rămas impresionați de această experiență unică și spun că tot ce au învățat în cadrul acestui curs îi va ajuta în cariera pe care și-au ales-o. „Mi-a plăcut că am petrecut cursul într-o redacție adevărată, alături de alți jurnaliști. A fost foarte util pentru noi”, a spus la final de curs studenta Maria Șveț.

    Și Dumitru Ciorici a rămas mulțumit de rezultatele cursului care, spune el, a fost și o șansă de a-și sistematiza cunoștințele. În opinia instructorului, Jurnalismul digital este „un trend și va deveni prioritar pentru toate redacțiile într-un timp nu foarte îndepărtat”. Tocmai de aceea, este foarte important ca studenții să știe din start care sunt instrumentele optime de lucru și cum își pot face produsul mai tentant pentru cititori. „M-am bucurat că experimentele din redacție, studiou și cele cu drona i-au intrigat pe studenți. Este un semn că s-ar putea să le placă mult jurnalismul”, a conchis cofondatorul portalului de știri www.agora.md.

    Mâine, la ȘSAJ începe ultimul curs din acest an - Jurnalismul comunitar.

  • Jurnalismul de mediu: explorăm lumea înconjurătoare și responsabilizăm cititorii



    Ultima săptămână din luna martie a adus la ȘSAJ cursul de Jurnalism de mediu. Timp de cinci zile studenții au analizat reportaje TV pe teme de ecologie, au lucrat la identificarea subiectelor, au citit legi și regulamente, au studiat site-urile instituțiilor publice și ale ONG-urilor de profil și, bineînțeles, au scris câteva articole. Împreună cu discipolii Școlii a lucrat Lilia Curchi, redactor-coordonator la revista „Natura” și directoarea executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

    Pentru a-i iniția pe studenți în domeniul ecologiei și pentru a-i ajuta să scrie corect despre mediul înconjurător, instructoarea a organizat două vizite de lucru. Prima destinație a fost Ministerul Mediului. Cu Victor Morgoci, viceministru al Mediului, tinerii au discutat despre cele mai grave probleme din domeniu, au aflat ce măsuri întreprinde ministerul pentru soluționarea acestora și au întrebat ce se întâmplă cu Hidrocentrala de la Novodnestrovsk. Următoarea vizită a fost efectuată la Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Mihail Roibu, directorul instituției, a vorbit cu studenții despre monitorizarea fenomenelor naturii. Tinerii au fost interesați să afle mai multe detalii despre schimbările climaterice și felul în care ne vor influența acestea pe viitor.

    Printre alți experți relevanți din domeniu, cu care studenții ŞSAJ s-au întâlnit pe durata cursului, se numără Iuliana Cantaragiu, manager de proiecte la Centrul Național de Mediu. Ea le-a vorbit viitorilor jurnaliști despre importanța reflectării de către mass-media a subiectelor de mediu. Iar de la Silvia Ursul, responsabilă pentru proiecte și comunicare din cadrul Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, tinerii au aflat care sunt greșelile pe care le fac jurnaliștii atunci când abordează subiecte de mediu.

    În cele cinci zile de curs, studenții au realizat trei lucrări practice - o știre, un articol și un infografic. La final, Lilia Curchi le-a recomandat să fie foarte atenți la detalii atunci când scriu despre mediu. „Documentați-vă și verificați orice informație”, a spus ea.

    Luni, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism începe cursul Jurnalismul social.

  • Jurnalismul de investigație: găsim problema, verificăm informația și demonstrăm faptele



    Jurnalismul de investigație devine, pe an ce trece, una dintre cele mai captivante ramificații ale presei, iar tot mai mulți ziariști sunt tentați să scoată la lumină adevărurile ascunse. Cum să identificăm o problemă ce prezintă interes public? Cum să „citim” corect declarațiile de avere ale demnitarilor, bazele de date ale instituțiilor publice și cum să întocmim o solicitare de informație? Despre asta și multe alte lucruri utile discipolii ȘSAJ au discutat cu instructoarea Alina Radu, directoarea publicației „Ziarul de Gardă”.

    Jurnalismul de investigație este unul dintre cele mai complexe cursuri care se țin la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Durează trei săptămâni, timp în care studenții deprind diverse abilități și tehnici necesare unui începător în domeniu.

    Astfel, Alina Radu le-a explicat tinerilor ce este o strategie de documentare, cum se face un interviu de confruntare, cum se formulează ipoteza unei investigații, cum se verifică o informație și, nu în cele din urmă, cum se realizează o anchetă reportericească. Instructoarea a mai vorbit despre importanța pre-documentării, relevanța surselor și despre respectarea noțiunilor de etică profesională.

    Ulterior, tinerii ziariști au trecut la transpunerea în practică a celor învățate. După mai multe exerciții în grup, studenții au realizat de sine stătător cea mai importantă lucrare - propria investigație jurnalistică. Ca și în anii precedenți, tematica socială a constituit subiectul principal al anchetelor reportericești. Astfel, Dumitrița Andriuța a fost interesată de situația ce vizează protecția victimelor violenței domestice; Mariana Matcovschi a aflat de ce nu se respectă Legea antifumat; Adriana Vlas a abordat problema construcțiilor neautorizate din Chișinău, iar Nicolae Galaju a analizat lista companiilor vinicole care au primit dreptul de a-și exporta produsele pe piața din Rusia. Cristina Cornescu a aflat de ce Republica Moldova pierde poziții în clasamentul mondial al percepției corupției; Eugeniu Kanskii a investigat modalitatea în care statul protejează clădirile de patrimoniu național. Colega sa, Liliana Botnariuc, a urmărit ce se întâmplă pe arena Circului din Chișinău și a aflat de ce oamenii de afaceri nu vor să investească banii în renovarea sediului acestuia, iar Parascovia Spic a fost interesată de o clădire neautorizată ce-i aparține unui preot și care, din rapoartele Inspecției de Stat în Construcție, ar fi trebuit să fie demolată.

    Pentru a-i încuraja pe studenți să realizeze cât mai multe investigații - și să o facă de o manieră profesionistă -, instructoarea i-a invitat la ȘSAJ pe reporterii Anastasia Nani de la Centrul de Investigații Jurnalistice, și pe Victor Moşneag și Anatolie Eşanu de la „Ziarul de Gardă”. Invitații le-au explicat viitorilor colegi de ce fac jurnalism de investigație, cum aleg subiectele pentru anchete și cum lucrează cu sursele. Anastasia Nani le-a sugerat studenților să rămână corecți pe parcursul întregii lor cariere, iar Anatolie Eșanu i-a îndemnat să nu se lase manipulați, în special, de persoanele publice. „Un jurnalist bun este un jurnalist informat. Trebuie să citiți mult și să fiți la curent cu tot ce se întâmplă în jurul vostru”, i-a sfătuit, la rândul său, Victor Moșneag. Menționăm că Anastasia Nani și Anatolie Eșanu sunt absolvenți ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism.

    În afară de viitorii colegi de breaslă, pe durata celor trei săptămâni de curs, studenții s-au întâlnit și cu reprezentanții a câteva instituții relevante pentru un jurnalist de investigație. Cu Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, studenții au discutat despre activitatea și rolul acestei entități și au aflat ce au în comun jurnaliștii și procurorii. De la Dorin Purice, viceministru al Afacerilor Interne, tinerii au aflat detalii despre reforma poliției și au vorbit despre importanța colaborării între reprezentanții presei și structurile de forță, iar împreună cu Sergiu Gurduza, membru al Comisiei Electorale Centrale, discipolii au analizat pagina web a instituției și au aflat cum și unde pot găsi informația necesară.

    La finalul cursului, după ce lucrările studenților au fost prezentate și analizate în grup, instructoarea Alina Radu a oferit premii pentru cinci cele mai bune articole - câte o carte sau o agendă. Clasamentul a fost realizat chiar de studenți, la baza deciziei stând criterii precum: argumentarea ipotezei investigației, numărul de surse și relevanța lor, acuratețea textului și corectitudinea reporterului, ilustrarea subiectului și forma de prezentare. Discipolii ȘSAJ spun că acest curs a fost o mare provocare pentru ei, dar și că i-a ajutat să înțeleagă mult mai bine cum și cât de mult se lucrează la o investigație jurnalistică. Cristina Cornescu a apreciat experiența instructoarei Alina Radu, iar Maria Șveț a recunoscut că este unul dintre genurile jurnalistice care necesită multă implicare și responsabilitate: „Trebuie să ai un spirit de observație bine dezvoltat, dar și abilități de analiză”.

    Luni, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism începe Jurnalismul de mediu.

  • Natalia Sergheev: „Nu regret că am ales ȘSAJ în locul unui masterat în jurnalism. Și iată de ce...”



    Este una dintre absolventele care a venit la ȘSAJ, știind exact cum vrea să arate viitorul său. Se întâmpla în primăvara lui 2013 când, după ce luase diploma de licență în Jurnalism, a simțit că mai are nevoie de o pregătire practică, foarte necesară unui jurnalist începător. Între un masterat și cursurile de la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, a ales-o pe cea de-a doua. Depune dosarul și, în septembrie 2013, devine una dintre studentele celei de-a opta promoții a ȘSAJ.

    Astăzi Natalia Sergheev este reporteră la Radio „Europa Liberă” din Chișinău, iar anul 2016 i-a adus și unul dintre primele trofee din cariera sa jurnalistică - Premiul I la categoria Tineret a concursului ADAMI Media Prize 2016, pentru filmul „Generația Emigrației”, realizat împreună cu producătorul și operatorul video Alex Blumberg, în cadrul proiectului „Pur și Simplu”, produs de „Europa Liberă”. Filmul scoate în evidență fenomenul migrației, cu care se confruntă Moldova, relatând poveștile a trei tineri nevoiți să-și abandoneze locurile de muncă prost plătite acasă și să plece peste hotare, în căutarea unui trai mai bun.

    Am rugat-o pe Natalia să ne depene istoria sa de succes, dar tânăra jurnalistă a venit cu o altă „ofertă”, originală, drept răspuns - a făcut o retrospectivă a alegerii făcute și a scos în evidență șapte motive pentru care a decis să facă Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Vă invităm să aflați și voi care sunt acestea.

    1. Instructorii de la ȘSAJ sunt potențialii angajatori. Am și ajuns să lucrez alături de fostul meu profesor (și actualul, de fapt, pentru că în continuare învăț de la Domnia sa), Vasile Botnaru. Faptul că în loc să trimiți un CV îi poți scrie pe Facebook unui manager, care știe că ți-a predat, este un avantaj valoros pe piața muncii.
    2. Profesorii nici nu-s „profesori” în sensul clasic al cuvântului. Asta eu îi numesc așa, din obișnuințe „academice”. Sunt, de fapt, instructori și cu unii veți ieși la bere în oraș. Unii chiar vă pot deveni mentori, dacă aveți noroc. Bineînțeles că acest lucru se poate întâmpla și la universitate, dar într-o aulă există, totuși, o altă dinamică a autorității. Cineva întotdeauna stă în față și altcineva întotdeauna îl ascultă...
    3. În timp ce înveți jurnalism tu deja, într-un anume fel, muncești într-o redacție. Numărul de persoane într-o promoție este extrem de mic, comparativ cu o grupă de la universitate, de circa 13-15 persoane. Cam atâția oameni lucrează în unele redacții. Asta te învață să muncești în colectiv, ceea ce nu este atât de ușor precum pare.
    4. Te afli într-un spațiu în care majoritatea colegilor chiar vor să facă jurnalism pe viitor. Știu că poate părea straniu ceea ce spun, dar, atunci când majoritatea colegilor de la universitate se văd în alte domenii, este greu să-ți apreciezi propriile abilități și mai ales progresul pe care-l faci. Cu cât mai tari sunt oamenii alături de care lucrezi, cu atât mai tare devii tu.
    5. Vei ieși pe teren. Pe ploaie, pe vânt și pe ger. Convingerea mea este că, fără a trece prin etapa de reporter pe teren, e cam greu să te formezi ca jurnalist, chiar dacă ai în spate un masterat, doctorat sau orice altceva. Și cu cât mai degrabă ieși pe teren, cu atât este mai bine. Dar e o opinie, nu am cu ce compara.
    6. Vei trăi într-un ritm alert, similar cu cel dintr-o redacție. Deadline-uri peste deadline-uri, zi de zi... Da, este bine să investești mult timp într-un material (sau într-o teză de master), atunci ies cele mai bune lucrări. Adevărul însă este că, în realitate, rareori vei avea aceste ocazii. În timpul puțin care mi se dădea pentru un material, deseori făceam articole mediocre. Problema e că timpul mereu este prea puțin, chiar și atunci când lucrezi „oficial”. Încep să cred că toată viața, de fapt, ești nevoit să muncești doar ca să-ți îmbunătățești, un pic câte un pic, acest nivel de „mediocru”. Asta dacă nu vei pleca din domeniu.
    7. Dacă vei fi foarte-foarte norocos, îți vei găsi prieteni adevărați. În timpul studiilor, oricare ar fi ele, ai șansa de a lega relații de prietenie trainice. Dar să faci un master cred că este o muncă, în mare parte, solitară... În schimb, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, curricula e făcută astfel, încât munca de echipă devine rutină zilnică. Cu cineva (pentru că ți-e frică să te duci singură) mergi la Tiraspol ca să realizezi un reportaj, cu altcineva machetezi un ziar până noaptea târziu, ceilalți colegi îți apără lucrarea finală în fața profilor, care acum câteva minute ți-au făcut-o praf... La ȘSAJ ai parte de multe experiențe care îți arată din ce ești făcut tu și oamenii alături de care studiezi. În cazul promoției mele, aceste legături nu s-au pierdut odată cu absolvirea sau schimbarea domeniilor de muncă. Și acesta, probabil, este motivul principal din care mă bucur că am ales ȘSAJ în locul unui master.

    Sursa foto: arhiva personală

Cursuri

Istorii de succes

2014
„Nu regret că am ales ȘSAJ în locul unui masterat în jurnalism. Și iată de ce...”
2010
„Școala de Studii Avansate în Jurnalism, portița mea spre libertate”
2009
„Școala de Studii Avansate în Jurnalism oferă șanse egale tuturor”