• Vasile Gancev: „Nu este nici pe departe o școală tradițională”



    Istoria eroului nostru de astăzi este pe cât de deosebită, pe atât de asemănătoare cu cea a altor zeci de absolvenți ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Dorința de a se face reporter a început să-l „macine” încă de pe timpul când se pregătea pentru examenele de BAC. Deși, la acel moment, nu știa foarte bine cu ce se „mănâncă” această profesie, spune că îl fascinau enorm jurnaliștii care relatau de la fața locului despre evenimentele importante ale zilei. Și era convins că, într-o bună zi, va ajunge și el să informeze opinia publică. De aceea, a decis să îmbrățișeze această profesie care „îmbină în mod armonios lectura și scrisul”.

    Astfel că, după ce a absolvit liceul în orașul Leova - unul de limba rusă, apropo - a depus dosarul la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la USM. Scopul era să prindă un loc la buget. Dar pentru că, de multe ori, realitățile nu corespund cu visele noastre, și jurnalismul urma să mai aștepte... A fost admis, în schimb, la o altă facultate de la USM, la care la fel depusese dosarul și care, la prima vedere, părea să se afle la polul opus față de profesia mult visată - Biologie și Pedologie, specializarea Silvicultură și Grădini Publice. A acceptat provocarea, chiar dacă știa că greul cel mare abia urmează să vină. Și asta deoarece fusese admis în grupa cu predare în limba română... Știa că va trebui să muncească mult mai mult decât colegii săi. Tocmai de aceea, pentru a se adapta ușor și repede la noile condiții, a început să citească ziare și cărți în limba română.

    A trecut cu brio peste toate obstacolele. Iar într-o bună zi și-a văzut împlinit și visul de a deveni jurnalist. Cum s-a întâmplat aflăm chiar de la Vasile Gancev, absolventul promoției 2012-2013, astăzi reporter la portalul www.media-azi.md.

    O așteptare grea, care a meritat

    „Despre Școală am aflat încă pe timpul când eram student în anul doi la USM. Făcusem cunoștință cu Mariana Țîbuleac, una dintre absolventele celei de-a doua promoții. Mi-a povestit multe detalii despre ȘSAJ și despre specificul de predare. Cred că datorită ei am ajuns să fiu și eu studentul acestei Școli. Ea a fost cea care mi-a scris și o scrisoare de recomandare și îi sunt recunoscător pentru acest lucru.

    Am așteptat, totuși, să-mi închei studiile la facultate. A fost foarte grea așteptarea, dar a meritat. Am adunat dosarul și, cu gânduri optimiste, l-am depus la ȘSAJ. Era primăvara lui 2012, iar eu am devenit unul dintre cei 18 studenți admiși în acel an. Am fost o echipă care a adunat absolvenți din diferite domenii: psihologie, arte și actorie, economie, biologie, jurnalism și comunicare. Și asta e ceea ce deosebește Școala de alte instituții de învățământ. Pentru a deveni student al ȘSAJ nu este obligatoriu să faci o facultate de jurnalism. Sunt bineveniți candidații din diverse domenii - științe socio-umane, tehnice, arte, medicină, economie și multe altele”.

    „A!, iată cum arătați voi de fapt!”

    „La interviul de admitere, pe unii dintre membrii comisiei eu deja îi cunoșteam, pentru că citeam ziarele și presa online, iar pe alții îi vedeam pentru prima dată. Este o senzație foarte ciudată când comunici cu oamenii pe care i-ai văzut doar la televizor sau doar ai citit ceea ce au scris ei. Este un fel de: „A, iată cum arătați voi de fapt!”. Cred că este efectul ecranului TV, care un pic te hipnotizează, uneori...

    Modul în care funcționează Școala de Studii Avansate în Jurnalism se deosebește de tot ce știm noi despre o școală tradițională sau chiar despre o universitate. Îmi amintesc că, în chiar prima zi de curs, am început să scriem știri. Și tot în prima zi am fost trimiși pe teren! Iar dl Vasile Botnaru ne repeta să fim foarte atenți atunci când scriem numele și funcția surselor sau ale protagoniștilor din articolele sau din știrile noastre. „Ei, mare lucru, dacă ai greșit numele, funcția sau o literă”, m-am gândit atunci... Un pic mai târziu însă urma să înțeleg utilitatea acestui sfat.

    La ȘSAJ am învățat să țin corect un aparat de fotografiat, am văzut pe ce buton trebuie să apăs pentru a filma. Am avut noroc de niște instructori profesioniști pe toate segmentele media: TV, Radio, Online, presa scrisă, Design etc. Sunt oameni care fac jurnalism zi de zi și care vin în fața noastră, a studenților, ca să ne învețe să scriem știri, interviuri, investigații; să realizăm cele mai calitative fotografii; să filmăm și să montăm cele mai interesante reportaje TV și chiar să machetăm ziare.  

    Încă un lucru tare neobișnuit pentru mine, cel puțin la acel moment, era să evaluez modalitatea în care a fost predat cursul. Noi, studenții, puneam note instructorilor! Până la ȘSAJ nimeni nu ne-a întrebat vreodată cum ni s-a părut proful. M-am gândit că este o metodă ce ar fi trebuit aplicată și în alte instituții de învățământ”.

    „Eficiența Școlii poate fi măsurată și cu ceea ce fac studenții după absolvirea ei”

    „Toți cei care ajung să învețe la ȘSAJ trec printr-un filtru, ceea ce înseamnă că la studii sunt admiși cei mai buni. Și este tare motivant să știi că ești unul dintre cei mai buni. Se mai spune că Școala contribuie la realizarea visurilor. Așa e, doar că nici un vis nu poate deveni realitate dacă nu depui efort, uneori și foarte mult efort.

    Eficiența școlii poate fi măsurată și cu ceea ce fac studenții după absolvirea ei. Unii dintre colegii mei lucrează în presa scrisă, alții și-au lansat propriile proiecte media, iar câțiva au făcut investigații jurnalistice răsunătoare. Și asta înseamnă foarte multă muncă, dedicație, perseverență și dorința de a schimba lucrurile în țară. 

    Totuși, fiecare tânăr sau tânără care vrea să-și încerce puterile și să studieze la ȘSAJ trebuie să țină cont de faptul că Școala nu e decât o prima treaptă în cariera unui jurnalist. Cel mai greu va fi la locul de muncă, într-o redacție, acolo unde va trebui să demonstrezi zi de zi că ești un jurnalist corect, obiectiv și echidistant. Toate aceste lucruri se învață însă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism”.

  • Media Management: cum lansăm și cum administrăm afaceri în mass-media



    Care sunt criteriile ce asigură succesul unei instituții de presă? Cum este organizată munca într-o redacție și cum se gestionează o echipă de reporteri, cameramani, șoferi, redactori și editori? Este sau nu mass-media o afacere și cât costă să lansezi un post de televiziune, radio sau un portal de știri? Despre toate acestea studenții ȘSAJ au aflat în cadrul cursului Media Management.

    După mai multe cursuri practice, deadline-uri și texte scrise contracronometru, cu care au început anul, studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism au lăsat stilourile de-o parte și s-au concentrat pe idei de lansare a afacerilor în mass-media. Viitorii jurnaliști s-au întâlnit cu mai mulți directori ai instituțiilor media din Republica Moldova și au discutat cu aceștia despre lansarea și administrarea unui post de radio, a unei televiziuni și a unei publicații regionale. Un accent aparte a fost pus pe elaborarea și implementarea proiectelor în mass-media.

    Pentru a afla și a înțelege cum funcționează fiecare instituție de presă, cursul a fost împărțit în patru module. Primul a fost dedicat managementului radio și l-a avut ca instructor pe Adrian Petcu, șeful Redacției Actualități a Radio Moldova. El le-a vorbit studenților ȘSAJ despre programul de lucru al unui reporter de radio, despre drepturile și obligațiunile angajaților de la postul public, despre salariile și avantajele muncii la o instituție de stat... Următorul modul, la fel de intrigant, a vizat managementul unui post de televiziune. De la instructorul Dorin Scobioală, director al Casei de producție „Cat Studio” și corespondent pentru Reuters TV și Antena 3 în Republica Moldova, tinerii jurnaliști au aflat din ce „trăiește” un post de televiziune, cum se formează o echipă care lucrează la TV, cum se creează bugetul și cum se oferă licențele de emisie. Studenții au mai aflat care este prețul unui minut de publicitate, ce este grila de emisie, cum și cine măsoară audiența TV, ce este prime-time, off-time și multe altele.

    Cum să faci față concurenței și să gestionezi un ziar regional? Răspunsurile au venit în cadrul celui de-al treilea modul, dedicat managementului presei scrise. Împreună cu instructoarea Lucia Bacalu-Jardan, directoarea ziarului regional „Expresul” din Ungheni, studenții au vorbit despre presa locală și problemele cu care se ciocnesc ziarele - plasarea de publicitate, distribuție, tiraje, tipografii etc.

    Cum o idee poate deveni un proiect media de succes? Despre transformarea unei idei în produs media s-a discutat și demonstrat în cadrul ultimului modul, dedicat elaborării proiectelor media. Cu o experiență de zece ani în domeniul gestionării proiectelor media, instructoarea, Ina Grejdeanu, directoare pentru Dezvoltare Strategică la Centrul pentru Jurnalism Independent, le-a explicat viitorilor ziariști ce este și cum se scrie un proiect. Tinerii au discutat despre planificare, inovație, costuri, creativitate, evaluare, echipă și monitorizare.

    Studenții au mai aflat cum se scrie o cerere de finanțare, cum să convingă donatorii, au notat care sunt etapele managementului și, nu în ultimul rând, au memorizat că un proiect de succes trebuie să fie cât mai original. „Un proiect bun trebuie să aibă în sine ideea unei schimbări în bine, iar un plan bine structurat reprezintă 90% din succes”, a adăugat pe final de curs instructoarea.

    În aceste zile la Școala de Studii Avansate în Jurnalism continuă cursul Jurnalismul Economic.

  • ȘSAJ solicită ofertă pentru servicii de transport



    Școala de Studii Avansate în Jurnalism (ȘSAJ) solicită oferte de prețuri la servicii de transport pentru efectuarea unei vizite de studii la București, România.

    Oferta va include prețul pentru:

    • Drumul tur-retur la București - microbuz pentru minimum 14 persoane
    • Deplasarea prin București (deplasare + staționare) timp de două zile (aproximativ șapte destinații)
    • Costuri pentru cazarea/alimentarea conducătorului auto

    Criteriile de selectare: 

    • Calitatea/confortul unității de transport
    • Experiență în transportarea internațională a pasagerilor
    • Preț competitiv, inclusiv cu respectarea raportului preț-calitate;

    Data limită de prezentare a ofertelor: 20 aprilie 2018

    Ofertele vor fi expediate la adresa de e-mail: vmarin@scoaladejurnalism.md
    Persoana de contact: Veronica Marin (tel. 022.929440; 079909414)

    Școala de Studii Avansate în Jurnalism este un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent din Chișinău - organizație nonguvernamentală, necomercială, apolitică, ce acordă asistență jurnaliștilor și instituțiilor media.

  • ADMITEREA 2018-2019: inovația, cuvântul-cheie al anului viitor la ȘSAJ



    Ai absolvit un colegiu sau ești în ultimul an de facultate - fie la zi, fie cu frecvență redusă? Ți-ai luat licența în Drept, Economie, Istorie, Politologie, Agronomie, Politehnică sau Teatru, dar vrei să devii jurnalist(ă)? De 12 ani, Școala de Studii Avansate în Jurnalism este locul unde această profesie poate fi învățată chiar de la zero - în doar zece luni, de la cei mai buni jurnaliști locali și internaționali, care te vor ajuta să devii cel mai bun în meserie.

    În noul an cu noi schimbări și provocări

    Pentru că trăim în epoca noilor media, iar ascensiunea rețelelor sociale a generat noi realități și standarde inclusiv în jurnalism, cuvântul-cheie ce va defini anul de studii 2018-2019 la Școala de Studii Avansat în Jurnalism este inovația.

    De facto, studenții celei de-a 13-a promoții vor învăța să îmbine jurnalismul clasic cu noile tehnologii informaționale, pe care să și le facă prieteni și chiar aliați. Căci astăzi nu mai este suficient ca un reporter să fie cel mai bun în scrierea știrilor, a interviurilor sau a reportajelor. Un jurnalist modern și adaptat cerințelor timpului știe să facă fotografii, să filmeze, să monteze și, deseori, să-și promoveze produsele în mediul online. Totul, pentru a capta atenția publicului  consumator de media - unul tot mai grăbit, pretențios și mult mai atent la detalii.

    Ce lucruri noi vei învăța la ȘSAJ

    Alături și împreună cu viitorii noștri studenți vor lucra cei mai buni jurnaliști și experți media de la noi și de peste hotare. De la ei tinerii vor afla ce sunt new media, cum să scrie o știre care să adune cele mai multe vizualizări, cum pot fi înregistrate sunete și imagini și, cel mai important, cum se fac din ele povești.

    De asemenea, în cadrul cursurilor, viitorii studenți vor: testa diverse aplicații și vor filma adevărate reportaje TV, uneori având la îndemână doar un telefon mobil; afla cum poate fi creat un portal de știri și cum pot fi lansate afaceri în mass-media; avea șansa de a cunoaște cele mai interesante personalități din lumea politică, economică și socială; participa în diverse proiecte media locale și internaționale, inclusiv să efectueze vizite de studiu în România și Germania.

    Ce trebuie să faci pentru a deveni studentul ȘSAJ

    Pentru a deveni unul din cei 20 de studenți ai celei de-a 13-a promoții este suficient să ai studii superioare sau medii de specialitate, să fii în ultimul an de facultate/colegiu - la zi sau în regim de frecvență redusă. Dar, cel mai important, este să ai multă ambiție, perseverență și curaj - de restul ne ocupăm noi!

    Dosarele pot fi depuse până la 04 iunie 2018, ora 17.00  și trebuie să conțină:

    • CV
    • Formular (poate fi descărcat aici)
    • Scrisoare de motivare
    • Un eseu la temă liberă/articol publicat (dacă există)
    • Copia diplomei de studii superioare/medii de specialitate sau un certificat care să confirme că sunteți student(ă) în ultimul an de facultate
    • Copia buletinului de identitate

    Dosarele pot fi depuse online, la vmarin@scoaladejurnalism.md

    Sau direct la sediul școlii: str. Tighina 49/4, et.3, or. Chișinău

    Mai multe detalii despre procesul de admitere le puteți afla aici:

    http://www.scoaladejurnalism.md/?q=ro/slider/admitere

    https://www.facebook.com/scoaladejurnalism/

    https://www.instagram.com/scoala_de_jurnalism/

    și la numerele de telefon: 022.929440; 079.909414 (Veronica Marin)

    Școala de Studii Avansate în Jurnalism deschide uși și oferă șanse egale tuturor!

  • Jurnalismul de investigație: scoatem în vileag ceea ce unii ar vrea să ascundă



    Ce este o ipoteză? Dar interviul de confruntare? Cum stabilim corect o strategie de documentare? Cum verificăm probele? Unde găsim subiecte interesante și de interes public? Ce calități trebuie să aibă un reporter de investigație? Subiectele au fost discutate, analizate și cercetate în cadrul unuia dintre cele mai complexe cursuri de la ȘSAJ - Jurnalismul de investigație.

    O anchetă reportericească pornește întotdeauna de la o idee și are drept scop elucidarea unor fapte sau acțiuni pe care unii au dorit să le ascundă de opinia publică”, cu această teză a început prima zi de curs la ȘSAJ instructoarea Alina Radu, directoarea publicației „Ziarul de Gardă”. Jurnalista le-a prezentat studenților un manual online, care cuprinde toată informația necesară unui jurnalist de investigație începător. Discipolii au aflat ce este o investigație și care sunt particularitățile unei anchete reportericești. O atenție sporită a fost acordată subiectului ce vizează drepturile jurnaliștilor. Studenții au aflat multe detalii despre riscurile, dar și despre avantajele muncii unui jurnalist sub acoperire.

    A urmat partea practică, în cadrul căreia tinerii au avut de realizat, de sine stătător, propria investigație jurnalistică. Ghidați de Victor Moșneag, reporter la „Ziarul de Gardă”, ei au învățat să stabilească corect ipoteza investigației, au testat observațiile pe teren și pre-documentarea, au lucrat cu bazele de date naționale și internaționale și au testat interviul de confruntare. Instructorul a discutat cu studenții despre surse și modul în care se lucrează corect cu ele.

    Jurnaliștii în devenire au aflat în ce cazuri reporterii au dreptul să nu divulge numele sursei, în ce mod ar trebui să reacționeze la zvonuri și cum să nu se lase manipulați de către cei care le furnizează informația. „Bazați-vă întotdeauna pe date și cifre exacte și nu uitați că interesul public trebuie să prevaleze în orice investigație jurnalistică”, a concluzionat la sfârșitul cursului Victor Moșneag.  

    Unde și cum găsim subiecte pentru investigații? Această întrebare și-au pus-o mulți dintre studenți. Pentru a-i ajuta să se orienteze mai ușor în amalgamul de știri și evenimente, instructorii au invitat la curs doi reporteri de investigație. Liuba Șevciuc, jurnalistă la RISE Moldova și Anatolie Eșanu, reporter la „Ziarul de Gardă” și, totodată, absolvent al ȘSAJ, au discutat cu studenții despre specificul muncii unui reporter de investigație, au analizat pașii de realizare a acesteia și au comentat cele mai răsunătoare investigații jurnalistice.

    Studenții au mărturisit, pe final de curs, că la acest moment jurnalismul de investigație pare să fie una dintre cele mai complicate componente ale meseriei. Asta, deoarece presupune mult mai multă responsabilitate și corectitudine, mai multă curiozitate și curaj. „Curaj de a spune lucrurilor pe nume”, crede studenta Diana Petrușan. „Pe parcursul acestui curs am avut senzația că sunt într-un film de acțiune, unde continuarea te ține mereu în suspans. Cauți informații și la fiecare detaliu găsit te bucuri cu naivitatea unui copil. Și aici intervine partea cea mai interesantă - ceea ce ai aflat tu trebuie să afle o lume întreagă”, a specificat Diana. „Acest curs ne-a învățat să trecem peste frica de a discuta cu funcționarii și demnitarii despre ilegalitățile comise de ei, de a le pune întrebări incomode și de a le cere explicații”, a mai adăugat studentul Andrei Cebotari.

    Astăzi, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, a început următorul curs de specialitate - Jurnalism de mediu.

  • Jurnalismul economic: căutăm, analizăm și transmitem cititorului date și cifre



    Prin ce se deosebește un reporter care scrie articole pe teme economice de unul care relatează despre evenimentele politice sau probleme sociale? Cum să „citim” corect datele statistice, cifrele și rapoartele financiare? Unde găsim informație pentru știri, interviuri și reportaje ce reflectă subiecte economice? Întrebările au fost dezbătute în cadrul primului curs de specialitate din acest an - Jurnalismul economic.

    Primul modul, care a fost unul preponderent teoretic, a vizat descifrarea mai multor noțiuni și termeni economici. Instructorul Vladimir Bolea, care este antreprenor și expert în economie și drept, le-a explicat studenților cum se formează prețurile într-o economie de piață liberă, ce este curs valutar, cerere și oferta, dobândă și dividende, balanță comercială, import și export, monopol, concurență, remitențe, sisteme off-shore ș.a. Tinerii au mai aflat care sunt funcțiile statului, ce tipuri de economii există în lume, iar la final au discutat despre modalitățile de spălare a banilor și atacurile raider.

    După aceasta a urmat partea practică a cursului, în cadrul căreia studenții au fost ghidați de jurnalistul economic Ion Chișlea. Instructorul a subliniat faptul că un reporter care dorește să se specializeze în domeniul economic trebuie să știe să „citească” în mod corect cifrele, datele statistice, rapoartele financiare ale instituțiilor publice și, cel mai important, să transmită această informație de o manieră cât mai simplă și pe înțelesul cetățeanului neavizat. Cel mai greu, spun studenții, a fost focusarea pe subiect. „După acest curs am înțeles că într-un articol economic orice cifră contează. Cel mai complicat este să  transmiți informația într-un mod cât mai simplu cititorului tău”, a menționat la sfârșitul cursului studenta Diana Petrușan.   

    Este jurnalistul un antreprenor? Poate acesta să lanseze o afacere? Dar să relateze în egală măsură simplu și intrigant despre afacerile altora? Aceasta a fost tema celui de-al treilea modul al cursului - Jurnalismul antreprenorial. Deși, la prima vedere, pare a fi o expresie ciudată - și asta deoarece mulți consideră că un jurnalist nu poate și nici nu trebuie să se ocupe de afaceri - instructoarea Olesea Solpan-Fortuna este convinsă că lucrurile s-au schimbat mult în ultimii ani. Având ca bază experiența sa în calitate de președintă a GEN Moldova - Global Entrepreneurship Network Moldova, ea a discutat cu tinerii despre ecosistemul antreprenorial, idei de afaceri și le-a explicat viitorilor jurnaliști cum o idee banală poate deveni o istorie de succes. Studenții au mai aflat cum statul contribuie la dezvoltarea culturii antreprenoriale și au notat ce abilități trebuie să aibă un antreprenor. Și, pentru a înțelege mai bine cum se lansează și funcționează o afacere, viitorii jurnaliști au participat la câteva exerciții practice.

    În aceste zile la Școala de Studii Avansate în Jurnalism continuă cel de-al doilea curs de specialitate - Jurnalismul politic.

  • Jurnalismul politic: învățăm să vedem partea ascunsă a aisbergului



    Ce se întâmplă pe arena politică a Republicii Moldova? În ce măsură ne afectează evenimentele internaționale? Cine sunt principalii actori politici și cum interacționăm cu ei? Ce este manipularea și propaganda politică? Cum reflectăm campaniile electorale și cum „ochim” știrile și fotografiile false? Prin ce se deosebește un articol politic și cum îl „împachetăm” interesant și clar pentru consumatorul de media? Sunt doar câteva dintre subiecte discutate la cel de-al doilea curs de specialitate din anul curent - Jurnalismul politic.

    Cursul a durat trei săptămâni și a fost împărțit în câteva module-cheie. Primul - „Introducere în jurnalismul politic” - s-a axat preponderent pe noțiuni teoretice. Instructoarea Alina Țurcanu, editoră la Radio „Europa Liberă”, a discutat cu studenții despre partide și actorii politici, manipularea și propaganda din mass-media. Discipolii au aflat ce este mesajul politic și cine sunt persoanele care se fac responsabile de acesta. O altă temă discutată la curs a vizat subiectul despre concentrarea proprietății în mass-media. Viitorii jurnaliști au aflat ce se întâmplă când un politician deține mai multe instituții media și au notat câteva sfaturi și idei utile. Alina Țurcanu le-a recomandat studenților să nu opereze niciodată în jurnalism cu presupuneri și interpretări. „Rămâneți mereu reci și fără emoții. Fiți corecți și onești față de voi și față de public”, a reiterat instructoarea.   

    Ce este sistemul politic și care sunt sursele de finanțare ale partidelor politice din țara noastră? Sunt subiectele pe care s-a pus accent în cadrul celui de-al doilea modul. Împreună cu jurnalistul și analistul politic Anatolie Golea, discipolii au vorbit despre particularitățile unui discurs politic, au analizat Legea partidelor, au „dezghiocat” particularitățile talk-show-urilor și ale altor emisiuni politice, precum și eficiența comunicării dintre jurnaliști și serviciile de presă.

    Jurnalismul etic în „epoca știrilor false” a constituit tema celui de-al treilea modul, ținut în premieră la ȘSAJ. Ghidați de jurnalista Lilia Zaharia, care este și absolventă a Școlii, studenții au testat mai multe instrumente care ajută la depistarea știrilor, a fotografiilor și a site-urilor false. Tinerii au analizat câteva trucuri de montare a unei știri false și au enumerat capcanele în care cad deseori jurnaliștii. „Nu vă lăsați manipulați. Verificați de trei ori înainte de a publica o informație. Operați doar cu cifre și date exacte”, a subliniat instructoarea.   

    Ultimul modul a fost dedicat jurnalismului politic internațional și european. Scopul acestuia a fost familiarizarea studenților cu mai multe detalii, documente și informații despre Uniunea Europeană, relațiile dintre Republica Moldova și UE, Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb cu UE, dar și despre rolul mass-media în reflectarea acestor subiecte. Pentru a-i ajuta pe discipoli să înțeleagă mai bine cum funcționează instituțiile internaționale, instructoarea cursului, Sorina Ștefârță, a invitat la Școală doi experți. Prima invitată - Sanda Sandu, coordonatoare de programe la CID NATO - le-a vorbit studenților despre parteneriatul RM - NATO, despre obiectivele de bază ale reformei din domeniile apărării și securității și despre Planul Individual de acțiuni RM-NATO pentru anii 2017-2019. Experta a ținut să menționeze importanța implicării mass-media în reflectarea subiectului NATO. „Publicul trebuie să fie informat corect și obiectiv despre ce înseamnă parteneriatul dintre Republica Moldova și NATO”.

    Cel de-al doilea invitat, Dionis Cenușă, a discutat cu discipolii ȘSAJ despre relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Analistul politic de la „Expert-Grup” a explicat care este rolul instituțiilor europene; a punctat fazele și efectele liberalizării vizelor pentru cetățenii țării noastre și a comentat anumite detalii din Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

    De azi și până la final de martie, la ȘSAJ se ține cursul Jurnalism de investigație.

Cursuri

Istorii de succes

2013
„Nu este nici pe departe o școală tradițională”
2008
„ȘSAJ a fost o provocare pentru mine, dar și o șansă de a obține o nouă profesie”
2017
„Mă mândresc cu primul meu job și îmi place ceea ce fac”