• Jurnalismul digital: învățăm să îmbinăm conţinutul original cu viteza maximă



    Epoca digitală ne impune să ne adaptăm permanent la noile tehnologii informaţionale. , iar jurnaliști nu sunt o excepție în acest sens. Or, dacă vrei ca ştirea ta să fie citită de cât mai multă lume, trebuie să o difuzezi primul. Ce alte abilităţi trebuie să aibă un jurnalist pentru a fi cel mai bun în domeniul online, dar şi ce alte secrete se ascund dincolo de monitorul computerului? Studenţii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism au aflat în cadrul cursului de Jurnalism digital, ținut de Dumitru Ciorici, co-fondatorul portalurilor de ştiri www.unimedia.md şi, ulterior, www.agora.md.

    Ca și alte cursuri, cel de Jurnalism digital a întrunit partea teoretică şi cea practică. Pentru început, Dumitru Ciorici le-a vorbit studenţilor ŞSAJ despre aspectele tehnice pe care e nevoie să le cunoști, dacă vrei să lansezi un site de ştiri.  Astfel, ei au aflat cum se autofinanţează un portal de ştiri, cum se câştigă bani de pe o platformă online şi cum se promovează  conţinutul web. Viitorii jurnalişti au mai învăţat ce sunt motoarele de căutare, cum se calculează audienţa unui site şi care sunt criteriile de care depinde creşterea sau scăderea traficului online. Dumitru Ciorici consideră că, pentru a avea succes în domeniul jurnalismului digital, trebuie „să privim o instituţie media ca pe un model de business, nu doar ca pe o fabrică de ştiri”. Cea de-a doua zi a cursului a fost una cu adevărat impresionantă şi plină de emoţii. Tinerii au participat la un master-class în cadrul căruia au testat, împreună cu instructorul, cum funcţionează o dronă. După ce au filmat totul în jurul lor, studenţii au avut de realizat câte o ştire despre experienţa trăită şi lucrurile noi învăţate în acea zi. După care, împărțiți pe echipe, ei au analizat conţinutul propriilor ştiri. Un accent aparte a fost pus pe titlu care, în opinia lui Dumitru Ciorici, este foarte important, or, titlul este cel care îl face pe om să acceseze o ştire. „Titlul trebuie să fie intrigant, interesant şi să atragă cititorul”, a menționat el.

    O nouă provocare şi o premieră îi aştepta pe studenţii ŞSAJ în cea de-a treia zi, când au participat pentru prima dată la şedinţa operativă a Primăriei Chişinău, de unde au avut de realizat trei ştiri. Materialele trebuiau să fie bine documentate, să aibă surse şi… să fie prezentate nu mai târziu de ora 15.00. Deci, studenţii au avut la dispoziţie doar cinci ore pentru pregătirea temei. „A fost greu, pentru că eram la prima noastră experienţă de acest gen”, a mărturisit studentul Petru Garciu. „Într-o redacţie de ştiri online se lucrează la viteză, iar jurnaliştii trebuie să scrie repede, corect şi echidistant”, i-a răspuns Dumitru Ciorici. Totuși, majoritatea studenţilor au respectat deadline-ul, iar Dumitru a creat şi un top al celor mai rapizi studenţi, unde s-au regăsit Lia Ciutac, Liliana Croitor şi Irina Guşan.

    La finalul cursului, Dumitru Ciorici le-a explicat studenţilor cum se face cel mai bun video pentru web, cum se scrie cea mai bună ştire şi cum se fac cele mai bune imagini. El a ţinut să menţioneze că tot conţinutul ce apare pe o platformă online trebuie să corespundă celor mai noi criterii în domeniu, iar jurnaliştii trebuie să se perfecţioneze mereu şi să înveţe noile tehnologii informaţionale. „Succesul unui site de ştiri constă din câteva elemente de bază: conţinut interesant, veridic şi viteză maximă”, a conchis Dumitru Ciorici.

    Iar pentru ca studenții să se convingă pe viu de adevărul acestor vorbe, Dumitru i-a invitat în vizită la portalul de ştiri Agora. Tinerii au rămas impresionaţi de noile tehnologii, au discutat cu angajaţii şi reporterii site-ului şi au testat pupitrul unui studiou adevărat. Iar pe finalul vizitei, dar și al cursului, unii studenţi s-au delectat, jucând o partidă de ping-pong la redacția Agora.

  • Cum să evităm termeni discriminatorii şi de stigmatizare când scriem despre persoanele infectate cu HIV/SIDA, tema unui nou Club de Discuţii la ŞSAJ



    Discriminarea persoanelor infectate cu HIV/SIDA rămâne a fi o mare problemă pentru Republica Moldova. Ce este stigmatizarea socială, cum să scriem fără a discrimina şi care este rolul mass-media în reflectarea subiectelor de discriminare a persoanelor infectate cu HIV/SIDA - aceste dar şi alte subiecte au fost abordate în cadrul unui nou Club de Discuţii care a avut loc zilele acestea la ŞSAJ. Pentru a-i responzabiliza pe viitorii jurnalişti i-am invitat la ŞSAJ pe reprezentanţii Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM) - coordonatoarea Programului de Litigare, Natalia Mardari, şi avocatul Andrei Lungu.

    De cele mai dese ori discriminarea persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA este determinată de anumite prejudecăţi şi stereotipuri şi este direct legată de stigmatizarea şi etichetarea lor. Potrivit reprezentanţilor IDOM efectele discriminării acestei categorii de persoane sunt dramatice nu doar pentru cei care sunt stigmatizaţi, dar şi pentru cei care discriminează. În acest context, Natalia Mardari a reiterat că persoanele infectate cu HIV/SIDA vor fi tentate mereu să-şi ascundă diagnosticul, nu se vor adresa la medic, vor falsifica certificatele medicale, lucru care “ar putea pune în pericol nu doar sănătatea şi viaţa lor, dar şi a celor din jur”, a subliniat Natalia.

    Confidenţialitatea şi protecţia datelor medicale a fost un alt subiect care a stârnit interes şi curiozitate din partea studenţilor. Discipolii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism au aflat de la avocatul IDOM, Andrei Lungu, de ce jurnaliştii trebuie să respecte datele cu caracter personal, cum să le utilizeze corect în articolele sale şi de ce trebuie să protejeze identitatea persoanelor discriminate. Tinerii au fost interesaţi să afle mai multe detalii şi despre diverse cazuri de malpraxis, fenomen care, în opinia reprezentanţilor IDOM, devine o problemă din ce în ce mai gravă în Republica Moldova.

    Vorbind despre etică şi deontologia profesională a jurnaliştilor Andrei Lungu a sublinit ideea că mass-media utilizează deseori termeni discriminatorii atunci când se referă la persoanele infectate cu HIV/SIDA. Iată de ce „respectarea normelor etice este foarte importantă”, a spus avocatul IDOM. În timpul discuţiilor Andrei Lungu a vorbit şi despre câteva cazuri în care jurnaliştii au fost daţi în judecată pentru că au folosit în materialele sale un limbaj discriminatoriu şi pentru că au încălcat dreptul la viaţa privată şi au divulgat datele personale privind starea de sănătate a personajului său fără a avea acordul acestuia. Studenţii au fost îndemnaţi să se documenteze foarte atent, să consulte diverse surse şi să respecte drepturile persoanelor despre care scriu. „Nu alergaţi după ştiri de senzaţie, încercaţi să fiţi cât mai corecţi în meseria pe care o profesaţi. Documentaţi-vă şi prezentaţi informaţia cât mai obiectiv şi echidistant”, a conchis avocatul. Acesta a făcut şi o trimitere la Art. 8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale în care scrie că „orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie”, iar potrivit Codului Deontologic al Jurnalistului, acesta „este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă.”

    Întrebaţi cum poate fi combătută discriminarea faţă de persoanele infectate cu HIV/SIDA invitaţii Clubului de Discuţii au reiterat că situaţia poate fi schimbată doar prin mediatizarea acestor cazuri. La finalul discuţiilor viitorii jurnalişti au primit câteva recomandări şi sfaturi de la invitaţi. Studenţii au fost îndemnaţi să citească şi să cunoască Legea privind accesul la informaţie, Legea privind protecţia datelor cu caracter personal şi Legea cu privire la petiţionare.

    Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Combaterea discriminării prin promovarea practicilor de succes, implicarea cetăţenilor şi responsabilizarea mass-media”, implementat cu sprijinul proiectului “Susţinerea instituţiilor Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO); conform recomandărilor Comitetelor Convenţiilor ONU şi Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, cofinanţat şi implementat de PNUD Moldova şi Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), în cooperare cu Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsmanului) şi Consiliul pentru Egalitate.  

  • Jurnalismul comunitar, cursul ce ne învaţă cum să scriem despre şi pentru oamenii unei localităţi



    Ultimul curs din anul de studii 2015-2016 i-a transportat pe studenții ŞSAJ la Lozova, Străşeni, unde tinerii învăţăcei s-au inspirat şi documentat pentru ziarul comunitar pe care l-au realizat ulterior. În cele 12 pagini ale publicației „Viața Lozovei” sunt oglindite destinele sătenilor - cu reușitele și dezamăgirile pe care le-au trăit, cu regrete, dar și cu speranțe. În procesul de elaborare a ziarului studenții au fost ghidaţi de către instructorii Petru Macovei şi Angela Ivanesi.

    Şapte zile, atât a durat instruirea, documentarea, scrierea, redactarea, machetarea şi tipărirea ziarului „Viaţa Lozovei”. În prima zi de curs instructorul Petru Macovei le-a vorbit studenţilor despre specificul muncii la un ziar comunitar, iar tinerii au învăţat care sunt elementele definitorii ale acestui gen jurnalistic. Apoi, a fost desemnată, prin vot, echipa redacţională. Pe post de redactor-şef a fost aleasă Natalia Gheţu. Funcția de editor i-a revenit Olimpiei Begleța, iar cea de machetator care să aranjeze cu gust materialele în pagină - Lilianei Croitor. Ceilalţi studenţi au jucat rolul unor reporteri şi au avut de realizat câte două materiale.

    Cea mai complicată, dar şi captivantă etapă a fost deplasarea la Lozova. Odată ajunşi la destinaţie, studenţii au avut la dispoziţie câteva ore, răstimp în care au discutat cu membrii Consiliului local şi au mers prin sat în căutarea subiectelor interesante acolo unde părea că ele nici nu există. Unii au parcurs chiar şi câţiva kilometri pe jos până au găsit săteni cu istorii demne să apară în paginile unui ziar.

    Au urmat câteva zile tensionate de muncă redacţională în care studenţi au scris, editat şi machetat articolele. După care, într-un final, au trimis ziarul la tipografie. A doua zi, cu produsul final pe masă, publicaţia a fost analizată în cele mai mici detalii. Instructorul a apreciat munca studenţilor şi spus că a rămas impresionat de subiectele şi istoriile descoperite de discipolii ŞSAJ. „Publicaţia „Viaţa Lozovei” întruneşte toate criteriile unui ziar comunitar”, a menţionat Petru Macovei.

    După ce au analizat produsul şi au notat toate greşelile făcute, studenţii ŞSAJ s-au întors la Lozova şi au împărţit sătenilor primul și, deocamdată, singurul ziar scris sută la sută despre ei şi pentru ei. În timp ce unii săteni zâmbeau când îți regăseau în pagini vecinii sau cumetrii, alţii s-au arătat indignaţi de faptul că despre ei nu s-a scris nimic… Am promis să revenim la Lozova şi să căutăm alte istorii de viaţă.

    Și studenții ŞSAJ au rămas impresionaţi de rezultat și, mai ales, de procesul de creare, cap-coadă, a unui ziar. Redactorul-şef, Natalia Gheţu, spune că pentru editarea unui ziar comunitar este nevoie de multă muncă, de creativitate și spirit de echipă. „A fost o experiență frumoasă pentru fiecare dintre noi. Am întâlnit oameni cu povești de viață demne de atenția noastră, a jurnaliştilor”, a mărturisit Natalia.

    Studentul Iurii Botnarenco este convins că experienţa pe care a trăit-o la Lozova îl va ajuta să se descurce mai bine atunci când va merge să lucreze într-o redacţie: „A fost o mare provocare să găsim subiecte de știri şi reportaje într-un sat despre care nu știam mai nimic. Pentru prima dată ne-am simțit şi noi o adevărată echipă redacțională”. La rândul ei, Lia Ciutac consideră că Jurnalismul comunitar a făcut-o să descopere oamenii unei comunități într-o altă lumină. „Am aflat de problemele cu care se confruntă un sat, am cunoscut oameni deosebiţi cu istoriile lor. Toate au fost descrise în ziarul pregătit special pentru ei, pentru lozoveni”, a mai spus Lia.

  • Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism anunţă înscrierea pentru anul de studii 2016-2017



    Vrei să ştii ce se întâmplă în culisele presei? Să lucrezi în televiziune, să moderezi o emisiune radio sau, poate, să lansezi un portal cu cele mai proaspete şi calitative ştiri? Dacă răspunsul tău este „Da”, vino în cel mai bun loc unde vei învăţa despre jurnalism totul şi într-un timp record - Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism!

    Ce este Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism?

    Este un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent, iniţiat în septembrie 2006 în cooperare cu Şcoala de Jurnalism din Missouri (SUA) şi Centrul de Formare Profesională a Jurnaliştilor din Paris (Franţa). Şcoala este concepută în baza unor programe postuniversitare avansate de pregătire a jurnaliştilor şi a fost creată în conformitate cu cele mai înalte standarde internaţionale în jurnalism practicate în Europa şi SUA. Anul de studii durează zece luni, cursurile sunt la zi şi implică frecvenţă obligatorie. Printre principalele cursuri se numără: Scrierea ştirilor, Jurnalismul radio/ TV, Legislaţia şi etica mass-media, Jurnalismul on-line, Fotojurnalismul, Jurnalismul de investigaţie, Jurnalismul economic şi de afaceri, Managementu media etc.. Mai multe detalii găsiţi pe www.scoaladejurnalism.md.

    De ce Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism?

    Instructorii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism (ŞSAJ) sunt jurnalişti sau experţi media notorii din Republica Moldova. Şcoala asigură studenţii cu echipament tehnic pentru cursurile foto, video şi radio, precum şi cu alte materiale necesare pentru deprinderea abilităţilor practice în domeniu. Pentru cele zece luni de studii este stabilită o taxă, care se achită în trei tranşe. Totodată, cei mai buni studenţi sau cei care se află într-o situaţie materială dificilă beneficiază fie de bursă, fie de scutirea de taxa de studii sau de reduceri la taxa de şcolarizare.

    Ce trebuie să faci pentru a te înscrie la ŞSAJ?

    Pentru a deveni unul dintre cei 20 de studenţi ai celei de-a 11-ea promoţii este suficient să ai studii superioare şi multă ambiţie! Menţionăm că o facultate de jurnalism nu este obligatorie, dimpotrivă, la ŞSAJ sunt bineveniţi candidaţii din diverse domenii - ştiinţe socio-umane, tehnice, arte, medicină, economie şi altele.

    Dosarele se depun până la 30 aprilie 2016, ora 18.00, şi trebuie să conţină:

    • CV
    • Formular (descarcă)
    • Scrisoare de motivare
    • Trei materiale jurnalistice (nu este obligatoriu ca acestea să fi fost publicate) sau poţi scrie un eseu la temă liberă
    • Două recomandări
    • Copia diplomei de studii superioare (absolvenţii promoţiei 2016 pot prezenta un certificat de la facultate în care se confirmă că sunt în ultimul an de studii)
    • Copia buletinului de identitate

    Te aşteptăm pe adresa: Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism, or. Chişinău, str. Tighina 49/4, et. 3. Pentru detalii referitoare la procedura de admitere contactaţi: Veronica Marin - tel.: 022.92.94.40,  079909414

    e-mail: vmarinATijcDOTmd (* a se înlocui AT cu „@” și DOT cu „.”).

    Să reinventăm împreună jurnalismul din Moldova!

  • Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism a lansat un nou spot video: "Admiterea 2016-2017"



    Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism a lansat astăzi un nou spot video, dedicat campaniei de admitere pentru anul academic 2016-2017. Am făcut-o pentru a-i ghida şi încuraja pe cei care doresc să ne bată la uşă pentru a deveni parte a unei echipe inedite, dar şi pentru a vă transmite din atmosfera vieţii zilnice la ŞSAJ. Apropo, în unele roluri s-au produs chiar studenţii celei de-a zecea promoţii!

    Vă îndemnăm să urmăriţi spotul, să îl apreciaţi şi... să îndrăzniţi!

    Mai multe detalii despre admiterea 2016-2017 găsiţi pewww.scoaladejurnalism.md 

  • Diana Ştefîrţă: "ŞSAJ este locul unde înveţi totul despre jurnalism într-un timp foarte scurt"



    BBC, CNN, Reuters, Al Jazeera, The Guardian, Infotag, Europa Liberă, Ziarul de Gardă sunt doar câteva dintre site-uri pe care le citesc în fiecare dimineaţă când ajung la birou. Este un obicei și o sarcină preluată de la Școala de Studii Avansate în Jurnalism încă din primele zile de cursuri și care rămâne valabilă şi până azi.

    Tot până azi sunt valabile și multe alte deprinderi profesionale necesare unui om din mass-media: monitorizarea ştirilor locale și internaționale, știrea zilei, mediatizarea unor evenimente și fapte etc. Școala îți pune bazele unei viziuni și pregătiri corecte. Astfel, după momentele enumerate mai sus, apar altele mult mai specifice, dar la fel de importante cum ar fi: respectarea eticii şi deontologiei jurnalistice, regula surselor, corectitudinea scrierii știrilor și a materialelor jurnalistice, dar şi respectarea dead-line-ului.

    Am ales să fac Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism conștient și cu mari emoții. Am luat-o nu ca pe o provocare, ci pe ca o a „doua diplomă” de asigurare a cunoștințelor în domeniul mass-media. Activez într-un ONG de profil şi îmi era greu să mai fac trei ani de facultate. În acest sens, ŞSAJ este locul unde înveţi totul despre jurnalism într-un timp foarte scurt.

    Îmi amintesc că în prima zi de curs domnul Vasile Botnaru a zis: „Sunteți mulți, dar puțini vor ajunge să facă jurnalism după şcoală”. Ochiul său plin de experiență nu a dat greș. Puțini din promoția noastră au rămas în mass-media. Acesta şi este paradoxul ŞSAJ: școala îți oferă informațiile și oportunitățile necesare, iar abilitățile și dorința de  a continua această muncă îi aparțin studentului.

    Nu vreau să vin cu gânduri de genul: a fost ușor sau greu. Aș fi ipocrită dacă aș afirma că nu a fost dificil să faci față unei agende proprii și să o combini cu cea a școlii. De asemenea, după primul articol și după primul exerciţiu practic am înțeles dacă vreau să fac jurnalism sau nu. Școala de Studii Avansate în Jurnalism își justifică denumirea - înveți de la jurnaliști adevărați meseria şi este şi o școală a vieții.

    Azi muncesc la radio în calitate de coordonator de programe, iar încrederea în forţele proprii și în cunoștințele mele sunt altele. Viziunea și modul de a aprecia oamenii, faptele și informația sunt altele. Mă simt mai matură și mult mai încrezătoare în cunoştinţele pe care mi le-a oferit Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism. 

    sursa foto: arhiva personală

  • Jurnalismul de mediu, cursul ce ne responsabilizează faţă de lumea care ne înconjoară



    Primăvara i-a scos pe studenţii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism afară. Ei au mers să exploreze mediul înconjurător împreună cu instructoarea cursului Jurnalism de mediu, Lilia Curchi, redactor-coordonator la revista „Natura”,  directoarea executivă a Asociaţiei Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic şi laureată a Galei „Jurnalistul anului 2015” pentru abordarea tematicii ecologice.

    Prima zi de curs a fost una de iniţiere în jurnalismul de mediu. Tinerii au privit şi au comentat mai multe reportaje TV pe teme de ecologie, au lucrat la identificarea unor eventuale subiecte, au citit legi şi regulamente, au studiat site-urile instituţiilor de stat şi ale ONG-urilor de profil. Pentru a-i ajuta la realizarea articolelor, Lilia Curchi le-a organizat studenţilor o vizită la Inspectoratul Ecologic de Stat şi la Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Cu reprezentanţii acestor instituţii tinerii au discutat despre tăierea ilicită a pădurilor din Moldova, despre braconaj, gunoiştea de la Ţânţăreni, poluarea apelor, schimbările climaterice, monitorizarea calităţii aerului. Ei au adresat mai multe întrebări şi au notat câteva idei care, în viitorul apropiat, vor deveni subiecte de ştiri, reportaje şi chiar de investigaţii jurnalistice.

    Un subiect discutat pe larg în timpul cursului a fost cel despre calitatea apei din Republica Moldova. Pentru a afla cât este de bună apa pe care o bem, la ŞSAJ a fost invitată doctorul în chimie analitică Maria Sandu. Împreună cu studenţii, ei au testat calitatea apei preluată din râuri, izvoare şi fântâni. Rezultatul testelor a arătat că cea mai bună apă potabilă curge la izvorul din parcul Valea Trandafirilor.

    Ultima zi a cursului a fost dedicată noilor tehnologii. Mai exact, studenţii Şcolii au aflat cum funcţionează o dronă şi cum poate servi aceasta jurnalismului de mediu. Absolventa anului 2015, Cristina Straton, a făcut o scurtă prezentarea şi descriere a dronei şi, împreună cu studenţii, a privit mai multe reportaje TV filmate cu aceasta.

    În cele cinci zile de curs studenţii ŞSAJ au realizat trei lucrări practice - o ştire, un articol şi un material tip rubrică pentru ziar. La final, Lilia Curchi le-a recomandat să fie foarte atenţi la detalii atunci când scriu despre mediul înconjurător, să se focuseze pe subiecte şi să urmărească cu mare atenţie ce fac instituţiile de stat şi ONG. „Sper ca prin articolele pe care le veţi scrie veţi deveni  promotorii mediului înconjurător. Fiţi foarte atenţi la tot ceea ce se întâmplă în jurul vostru”, a spus ea.

    Şi studenţii au rămas impresionaţi de curs. Liliana Croitor, de exemplu, a aflat că există încă foarte multe teme despre care nu s-a scris nimic până acum. „Trebuie să educăm cititorul să fie mai atent atunci când este tentat să arunce o hârtie jos sau să distrugă ceva”, a spus Liliana. Aceeaşi idee este susţinută de studenta Lia Ciutac, care este convinsă că fiecare dintre noi trebuie să fie conştient de răul pe care îl aduce mediului în care trăieşte. „Acest curs m-a făcut să fiu mai responsabilă față de mediu şi să educ lumea prin materialele mele jurnalistice”, a conchis Lia. 

Cursuri

Istorii de succes

2015
"ŞSAJ este locul unde înveţi totul despre jurnalism într-un timp foarte scurt"
2013
“ŞSAJ mi-a oferit totul pe tavă - cei mai profesioniști instructori, cele mai corecte practici, dar, mai ales, un job”
2012
"Școala de Studii Avansate în Jurnalism deschide uși, trebuie doar să bați"