• Jurnalismul radio: învățăm să transmitem mesajul pe calea undelor



    Care este specificul jurnalismului radio? Prin ce se deosebește un text scris pentru ziar sau online de unul pentru radio? De ce informația este efemeră și cum să-i atragem atenția radioascultătorului? La aceste întrebări discipolii ȘSAJ au răspuns în cadrul cursului Jurnalismul Radio. Timp de trei săptămâni împreună cu studenții au lucrat: Liliana Nicolae, reporteră și editoră la „Europa FM” din București, Tamara Grejdeanu, Liliana Barbăroșie și Diana Răilean, jurnaliste la Radio „Europa Liberă”.

    Jurnalismul Radio este unul dintre cele mai complexe cursuri care se țin la ȘSAJ. Pentru a le oferi cât mai multă informație utilă studenților, acesta a fost împărțit în patru module. Primul - Abilități Tehnice - a avut scopul de a-i iniția pe studenți în secretele sunetului radiofonic. Împreună cu Tamara Grejdeanu tinerii jurnaliști au învățat să lucreze cu programul digital de editare, însușind întregul proces - de la înregistrarea sunetului și până la difuzarea acestuia. 

    Despre regulile de scriere a unui text pentru radio, dar și despre conținutul materialelor radiofonice studenții au discutat în cadrul celui de-al doilea modul. Sub îndrumarea Lilianei Barbăroșie discipolii au realizat câteva materiale: un sound pictures, un interviu și o știre. Instructoarea a spus că în radio este foarte important ce cuvinte folosești și le-a recomandat studenților să scrie cât mai simplu și pe înțelesul tuturor. „În radio, informația este efemeră. Un reporter sau un prezentator de radio are doar o singură șansă”, a adăugat jurnalista.

    Despre caracteristicile reportajului și ale pachetului radiofonic studenții au discutat în cadrul celui de-al treilea modul. Ghidați de Liliana Nicolae, discipolii au testat pre-documentarea, munca pe teren și au realizat propriile materiale jurnalistice. La finalul celor patru zile de curs, instructoarea i-a îndemnat pe studenți să fie mai curioși, mai informați, cât mai creativi și originali în profesia pe care au ales-o. „Nu poți fi jurnalist stând în birou”, a conchis Liliana Nicolae. 

    Ultimul - cel mai complicat și, în același timp, cel mai interesant - modul a fost Radio News Room. Acesta a durat patru zile, timp în care studenții au realizat, în echipă, două emisiuni radio și un buletin de știri. Tinerii au lucrat în condițiile unei redacții și au aflat că rezultatul final depinde de implicarea fiecărui membru al echipei. Instructoarea Diana Railean a rămas mulțumită de rezultat și le-a sugerat studenților să tindă în continuare spre o carieră de succes în jurnalism: „Nu vă opriți aici. Citiți în fiecare zi. Documentați-vă și fiți mereu informați!”.

    De astăzi, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism începe cursul Jurnalism TV.

  • Adriana Vlas: „Mă mândresc cu primul meu job și îmi place ceea ce fac”



    Este pasionată de istorie, politică și economie, așa că din copilărie a visat la o carieră de succes în aceste domenii. Știa că are nevoie de studii calitative pentru ca să fie cea mai bună în meserie. Drept care, alege să învețe dincolo de hotarele țării și, în 2013, se înscrie la Universitatea din Exeter, Marea Britanie, unde timp de trei ani studiază Economie, Politică și alte științe.

    Adevărata provocare abia urma să vină însă, căci, spre mirarea tuturor, eroina noastră s-a întors acasă, în Moldova, pentru a-și materializa încă o pasiune - cea pentru jurnalism. O pasiune care, ca și în cazul altor absolvenți de-ai noștri, s-a născut încă din școală. Anume acolo, la orele de limbă și literatură română, și-a descoperit aplecarea pentru scris. Iar, în tandem cu abilitățile analitice, acestea promiteau o viitoare poveste jurnalistică de succes.

    Povestea s-a realizat datorită Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, despre care Adriana Vlas, absolventa celei de-a 11-ea promoții a ȘSAJ, a aflat în ultima lună de facultate, atunci când, pregătindu-se pentru examenele de absolvire, învăța date despre piețele financiare și teoriile lui Marx... Astăzi, ea perseverează zi de zi și învață în continuare, pentru a deveni o jurnalistă de succes, deja în calitate de reporteră la portalul de știri Unimedia.info.

    Am ales să fac jurnalismul acasă

    „Am studiat Economie și Politică la Universitatea din Exeter, Marea Britanie - o facultate cu tradiții bogate, care mă provoca și mă învăța mereu să gândesc critic. Totuși, doream întotdeauna să fac jurnalism. Nu m-a speriat faptul că va trebui să mă întorc acasă, deși, ca să fiu sinceră, mulți se mirau de decizia mea.

    Îmi amintesc și acum că, pentru prima etapă de admitere la ȘSAJ, trebuia să prezint un eseu scris la o temă liberă. Am ales să „înșir” pe o pagină impresiile mele după ce am citit cartea „Capitalism și Libertate”, de Milton Friedman. Am scris acel eseu foarte întortocheat. Abia în perioada studiilor la Școală am înțeles că, pentru a ajunge la cititor, trebuie să îți formulezi gândul cât mai simplu și cât mai clar. Asta am învățat chiar la primul curs practic - Știrea, când eram pusă în situația să-mi formulez gândurile astfel, încât să fiu înțeleasă de toate categoriile de oameni: de la domnul profesor universitar până la bunica de la țară”.

    A fi jurnalist(ă) înseamnă să înveți în fiecare zi

    „Pentru mine jurnalismul este o profesie pe cât de interesantă și fascinantă, pe atât de responsabilă și stimulativă. Îmi place să fiu în centrul evenimentelor, să adun informații, să scriu și să-i transmit cititorului meu știri veridice, corecte, imparțiale și echidistante. Spectrul divers de cunoștințe teoretice și practice, pe care le-am acumulat în anii de studenție, precum și antrenamentul în arta analizei mă fac să sper ca pot aduce un aport jurnalisticii din țara noastră.

    Școala de Studii Avansate în Jurnalism a jucat un rol extrem de important în dezvoltarea mea profesională, dar și cea personală. Anume acolo am învățat ce înseamnă să fii un jurnalist universal - jurnalistul care nu doar poate să scrie știri, să realizeze un interviu sau un reportaj, dar care știe să editeze un material pentru radio, să macheteze o pagină de ziar sau să monteze un reportaj TV”.

    ȘSAJ oferă mai mult decât studii în jurnalism

    „Școala de Studii Avansate în Jurnalism te ajută să privești lucrurile altfel. Nu mai ești un simplu cititor, radioascultător sau telespectator - ești un om care, în virtutea meseriei deja, trebuie să procesezi toată informația, să urmărești și să analizezi tot lanțul de evenimente. Dacă, până a veni la Școală, nu obișnuiam să dedic prea mult timp știrilor, la ȘSAJ am înțeles că un jurnalist bun este obligat să se informeze zilnic și s-o facă din cel puțin două surse. Și tot la Școală am învățat să fim critici, să punem totul la îndoială și să căutăm mereu adevărul.

    De jumătate de an, fac parte din cea mai tare echipă de jurnaliști, cea a portalului Unimedia.info. Astfel, învăț în continuare profesia de la colegii mei, pe care îi apreciez foarte mult. Mă mândresc cu primul meu job și îmi place ceea ce fac”.

    sursa foto: arhiva personală

  • Legislația Mass-Media, cursul care îi responsabilizează pe jurnaliști



    Are un reporter dreptul să fotografieze oamenii în stradă sau în spații publice? Dar în cele private? Cum și în ce condiții jurnalistul își poate proteja sursele? Ce poate face un ziarist atunci când i se îngrădește accesul la informație? Ce este judecată de valoare și ce riscă jurnalistul atunci când răspândește informații false și, astfel, lezează demnitatea și onoarea unei persoane? Sunt doar câteva dintre întrebările abordate de către studenții ȘSAJ în cadrul cursului Legislația Mass-Media. Cea care i-a instruit cu privire la drepturi și obligații a fost jurista Tatiana Puiu, coordonatoare de proiecte a organizației „Freedom House”, SUA.

    Timp de cinci zile, cât a durat cursul, viitorii jurnaliști au studiat mai multe articole și legi ce vizează în mod direct activitatea mass-media. Tinerii au aflat care sunt prevederile fundamentale ale accesului la informație, ce este secretul de stat, defăimarea, injuria, cenzura. La fel, ei au discutat despre modalitatea de eliberare a licențelor de emisie, despre atribuțiile Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) și despre obligațiile jurnalistului. În acest sens, Tatiana Puiu le-a atras atenția asupra sancțiunilor pe care le riscă un reporter pentru calomnie, încălcarea regulilor de utilizare a datelor cu caracter personal, utilizarea imaginilor video (foto) sau a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat fără acordul acesteia.

    În timpul cursului, studenții au avut și câțiva invitați - experți în domeniul media. Cu Ion Creangă, șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, ei au discutat despre procesul de adoptare a unei legi; de la jurnalistul Dumitru Lazur, coordonator al proiectului „Promovarea libertății și pluralismului media în Republica Moldova”, au aflat ce proiecte implementează Consiliul Europei în domeniul media din țara noastră. Anastasia Nani, redactoră la portalul Anticoruptie.md, care este și absolventa ȘSAJ, le-a vorbit despre utilizarea corectă a datelor guvernamentale deschise. Iar de la Olga Guțuțui, membră a CCA, ei au aflat când Republica Moldova va trece la televiziunea digitală și au înțeles cum sunt sancționați radiodifuzorii pentru nerespectarea Codului Audiovizualului.

    Cum abordăm corect subiectele despre drepturile omului și care este rolul presei în promovarea lor? Tema a fost dezbătută cu alte două invitate ale cursului: Olesea Perean, directoare de programe la Oficiul ONU pentru drepturile omului și Ludmila Bogheanu, consultantă de comunicare la aceeași organizație. Problema torturii în Republica Moldova și, în special, cazul lui Andrei Brăguța, a provocat discuții aprinse printre studenții ȘSAJ. Viitorii ziariști au memorizat că informarea corectă a societății este mult mai importantă decât fuga continuă după știrile de senzație.

    Avem sau nu dreptul să descărcăm din internet filme, muzică sau fotografii? Avem dreptul să reproducem sau să plagiem un text și cum să ne protejăm creațiile? Mai multe detalii despre drepturile de autor discipolii ȘSAJ le-au aflat de la avocatul Ion Țîganaș, fost șef adjunct al Agenției pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

    Următorul curs înregistrat în orarul studenților este Jurnalismul de revistă.

  • Cum să evităm stigmatizarea consumatorilor de droguri în media: un nou Club de Discuţii la ŞSAJ



    Comerțul cu droguri și reținerea celor care vând droguri sunt subiectele cel mai frecvent abordate de jurnaliști, atunci când este vorba de combaterea consumului de stupefiante. Cum se manifestă, însă, stigmatizarea socială a consumatorilor de droguri şi care este rolul presei în reflectarea unor astfel de situații? Subiectul a fost dezbătut la Clubul de Discuţii al ȘSAJ, și care a avut drept scop responsabilizarea viitorilor jurnaliști. Invitați au fost Corina Popa, coordonatoare de proiecte a Uniunii pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor (UORN), Elena Cioina, managerul platformei www.E-Sănătate.md și Denis Hibovschi, reprezentant al comunității consumatorilor de droguri.

    Discuțiile au început cu o prezentare generală a Uniunii pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor. Corina Popa a vorbit despre implementarea, în țara noastră, a Strategiei antidrog. De la ea studenții au mai aflat ce programe de prevenire a consumului de droguri există, ce surse financiare vin din partea Fondului Global și care sunt recomandările acestuia pentru Republica Moldova.

    Cum revin la viața normală și cum se reabilitează consumatorii de droguri a fost un alt subiect discutat cu studenții ȘSAJ. Denis Hibovschi, fost consumator de droguri, care în prezent este și tată a trei copii, le-a povestit tinerilor despre felul în care a devenit dependent, despre serviciile psihosociale și de reabilitare de care a beneficiat, dar și despre modul în care a învățat să trăiască fără droguri.

    Unul dintre aspectele cele mai importante, abordate în timpul discuțiilor, a fost utilizarea corectă a terminologiei de către jurnaliști. Discipolii ȘSAJ au aflat ce termeni și expresii nu trebuie să folosească în materialele lor și cum să se exprime corect, atunci când vor scrie despre consumatorii de droguri.

    La finalul Clubului, viitorii jurnalişti au primit și câteva recomandări de la invitați. Studenţii au fost îndemnaţi să respecte Codul de Etică și Deontologie jurnalistică și, totodată, să mediatizeze cât mai des tema consumului de droguri. „Fiți corecți cu voi înșivă, dar și cu cei despre care scrieți”, i-a îndemnat la finalul întâlnirii Elena Cioina, managerul platformei www.E-Sănătate.md.

  • Jurnalismul de revistă, cursul la care studenții creează o publicație adevărată



    Care este specificul jurnalismului de revistă? Prin ce se deosebește o revistă de un ziar? Cum să atragem atenția cititorului de azi și care sunt elementele-cheie ce fac atractivă o publicație periodică? Sunt doar câteva întrebări la care discipolii ȘSAJ au răspuns în cadrul cursului Jurnalism de revistă. Cea care i-a inițiat în lumea revistelor a fost Ludmila Andronic, expertă în comunicare.

    Cursul se ține la Școala de Studii Avansate în Jurnalism al doilea an consecutiv. Respectiv, deja a doua promoție de studenți se bucură de faptul că au șansa de a însuși câteva dintre cele mai interesante secrete ce se ascund dincolo de coperta unei reviste moderne, fie ea mondenă, de business sau de cultură. În cele trei zile de curs discipolii au discutat cu Ludmila Andronic despre conceptul și specificul unei reviste, au aflat de ce este importantă echilibrarea conținutului, a rubricilor, și a imaginilor, și care sunt elementele ce fac atractiv un astfel de produs media. Potrivit instructoarei, „o revistă de succes trebuie să fie gândită ca o afacere”.

    Momentul culminant al cursului a fost, așa cum se practică la ȘSAJ, exercițiul practic. Și anume, studenții au avut de realizat, de sine stătător, propria revistă - de la concept până la machetare și tipărire. Pentru prima dată, ei au simțit cum funcționează o redacție. Au format echipa de reporteri, au delegat un redactor-șef și au început planificarea. După o săptămână în care au scris și au adunat toate materialele, când revista a fost scoasă de sub tipar, ei au recunoscut că nu le-a fost deloc ușor. Cu toate acestea, tinerii ȘSAJ s-au descurcat destul de bine.

    Studenta Elmira Orozova, cea care a fost și redactora-șefă, spune că revista, pe care au intitulat-o „LꞌART DE VIVRE”, a reprezentat munca unei echipe întregi. „Efortul este vizibil prin ceea ce am reușit să creăm. A fost destul de greu, dar foarte interesant și captivant în același timp”, a conchis tânăra jurnalistă. 

    La sfârșit de curs, Ludmila Andronic i-a felicitat pe studenți pentru produsul final și i-a încurajat să continue ceea ce au început în această toamnă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. „Nu renunțați la visele voastre. Debutul este mereu greu. Dar niciodată să nu vă fie frică de eșec”, a adăugat instructoarea.

  • Interviul: învățăm să formulăm întrebări și să ascultăm interlocutorul



    Cum intervievăm persoanele timide și cum să primim răspunsuri de la oamenii care, deși au ceva de spus, nu au obișnuința să vorbească? Despre „ingredientele” unui interviu reușit și felul în care pot fi utilizate acestea studenții ȘSAJ au aflat de la Mihaela Gherasim, reporteră la Proiectul TV „Pur și Simplu”, realizat de Radio „Europa Liberă”. De la ea, timp de cinci zile, viitorii ziariști au învățat să formuleze întrebări interesante - incomode chiar, pe alocuri -, să aleagă tema și personajul relevant pentru un interviu.

    Cursul a început cu mai multe noțiuni generale despre Interviu ca gen jurnalistic. Studenții au aflat că dobândirea informației este elementul principal care stă la baza unui interviu; au învățat cum să formuleze corect întrebările; au discutat despre planificare și documentarea care anticipează orice dialog și au memorizat că există mai multe modalități de a intervieva un interlocutor. După care a urmat cea mai interesantă parte a cursului - lucrul practic. Ghidați de instructoare, studenții au realizat mai multe lucrări: au făcut un interviu cu cineva din părinți despre propria persoană; au transformat o declarație de presă într-un interviu; au lucrat la documentarea unei personalități și, la final, au scris un interviu propriu.

    Pe final, în cadrul unor discuții ce s-au transformat în dezbateri, au fost abordate aspectele etice și deontologice ale interviului. Mihaela Gherasim le-a vorbit studenților ȘSAJ despre felul în care trebuie să se prezinte jurnalistul la interviu, ce reguli de comportament trebuie să adopte și ce întrebări ar fi bine să le evite. „Dacă un jurnalist poate să învețe din propriile greșeli, are șanse mari să facă o carieră de succes în jurnalism și să-și facă și un nume”, a conchis instructoarea.

    Studenții spun că partea practică a cursului a fost utilă și foarte necesară pentru ei. Unii dintre discipoli au trăit pentru prima dată experiența unui interviu față în față cu interlocutorul. Studentul Andrei Cebotari a recunoscut că, astfel, și-a dezvoltat abilitatea de comunicare non-verbală. „Mi-a plăcut foarte mult această experiența si nu voi ezita să o utilizez în activitatea mea profesională”, a spus el.

  • Articole lungi, învățăm să „povestim” în detalii un om sau un eveniment



    Reportajul, portretul (feature), necrologul și documentarul de presă sunt câteva dintre genurile jurnalistice noi, însușite cu succes de către studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Toate au fost studiate, timp de cinci zile, în cadrul cursului Articole lungi, ținut de Alina Radu, directoarea publicației „Ziarul de Gardă”. Tinerii au testat observația proprie, au fost martori oculari ai unui eveniment, au făcut cu lux de amănunte portretul unei persoane și au învățat să scrie un necrolog.

    Cursul a început cu o introducere despre genurile jurnalistice care se încadrează în categoria „articole lungi”. Studenții au aflat că există mai multe tipuri de reportaje, au învățat care sunt principiile și structura acestui gen de materiale, iar instructoarea le-a atras atenția asupra faptului că cea mai importantă - și obligatorie - caracteristică a unui reportaj este prezența jurnalistului la fața locului. Totodată, Alina Radu a ținut să menționeze că, spre deosebire de știre, în reportaj jurnalistul poate să folosească diverse tehnici literare pentru a descrie cât mai clar și detaliat atmosfera. „Cititorul trebuie să vadă, să audă și să simtă”, le-a spus instructoarea. A urmat partea practică a cursului, iar discipolii au avut de realizat un reportaj, un portret și un necrolog.

    Cum „se nasc” idei pentru reportaje, unde găsim subiecte și cum să scriem diferit, interesant și captivant? Pentru a afla răspunsuri la aceste întrebări, Alina Radu i-a invitat la discuții pe doi dintre jurnaliștii specializați în scrierea reportajelor și a portretelor: Polina Cupcea, una dintre fondatoarea portalului „Oameni și Kilometri”, și Dorin Galben, prezentator 10 TV. Invitații, care sunt și doi dintre absolvenții de succes ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, au împărtășit cu studenții detalii interesante din experiența lor profesională, au discutat despre cum o idee devine subiectul unui reportaj și au punctat importanța observației și a detaliilor.

    Specializată pe longread-uri - articole scrise în tehnica storytelling -, Polina Cupcea a menționat că un reportaj sau un portret trebuie să fie scrise într-un limbaj simplu, dar atractiv pentru public. „Subiectul trebuie să fie cât mai exotic, mai pitoresc și diferit de ceea ce au scris alții. Ieșiți din tipare, mergeți în sate, discutați cu oamenii simpli. Ei sunt cea mai importantă sursă de idei pentru istoriile voastre”, a conchis jurnalista.

    Următorul curs la care vor participa studenții ȘSAJ este Legislația Mass-Media.

Cursuri

Istorii de succes

2017
„Mă mândresc cu primul meu job și îmi place ceea ce fac”
2017
„Voi deveni, totuși, un detectiv, doar că în jurnalism”
2014
„Despre instructorii ȘSAJ aș putea scrie o istorie aparte...”