• Instrumentele multimedia, însuşite cu succes de studenţii ŞSAJ



    Internetul a revoluţionat în mod radical spaţiul public, inclusiv mass-media. Tot  mai mulţi oameni aleg să se informeze din mediul virtual datorită operativităţii acestuia şi accesului, de cele mai multe ori, liber la resursele online. S-a dovedit însă că jurnalismul online cere, de la cei care îl practică, abilităţi speciale. Cum să scrie pentru net şi care sunt elementele multimedia pentru online studenţii ŞSAJ au aflat la primul curs din cel de-al doilea semestru - Jurnalismul online.

    În prima parte a cursului, studenţii au învăţat care sunt particularităţile distinctive ale jurnalismului online, raportat la alte media. Ghidaţi de instructoarea Liliana Barbăroşie, timp de patru zile, viitorii jurnalişti au aflat care sunt „secretele” unui articol online şi cum să-l structureze astfel, încât materialul să devină mai atractiv pentru cititor. După care, studenţii au realizat două materiale jurnalistice online.

    Partea a doua a cursului s-a axat preponderent pe elemente tehnice. Timp de cinci zile jurnalista Tatiana Eţco i-a învăţat pe studenţi cum să utilizeze instrumentele multimedia pentru online. Ei au aflat ce este şi cum funcţionează un hyperlink, ce importanţă are acesta şi cum poate fi creat. La fel, prin mai multe exemple practice, tinerii au aflat care este diferenţa dintre un slideshow simplu şi unul cu audio.

    La finalul cursului viitorii ziarişti au realizat câte o lucrare pentru online, în care au utilizat diverse instrumente multimedia: link, hyperlink, timeline, thinglink şi slideshow. Studenţii s-au arătat extrem de intrigaţi de cele învăţate la curs. "Vrem mai multe exerciţii practice" a spus Petru Garciu. La rândul său, instructoarea Tatiana Eţco le-a recomandat ca, pentru inspiraţie, să urmărească instituţiile care creează produse multimedia, dar să nu uite că un jurnalist trebuie să fie şi original.

    Modulul de faţă vine ca o continuare a altor cursuri în care s-au studiat şi elemente de Jurnalism online, cum ar fi Fotojurnalism, Visual, Ştirea sau Reportajul.

  • Managementul media, un curs despre gestionarea presei ca afacere



    După mai multe ore practice, exerciţii individuale şi însuşirea instrumentelor multimedia, în ultima săptămână de ianuarie studenţii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism au aflat care este particularitatea managementului instituţiilor de presă. Cursul, care este alcătuit din trei module, reprezintă o introducere în iniţierea şi conducerea cu succes a unei afaceri în domeniul mass-media.

    Primul modul a fost dedicat managementului presei scrise. În prima zi de curs viitorii jurnalişti s-au întâlnit cu Elena şi Victor Cobăsneanu - directoarea, respectiv redactorul-şef al ziarului „Observatorul de Nord” din Soroca. Soţii Cobăsneanu, cu o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul mass-media, le-au vorbit studenţilor despre felul în care se administrează un ziar, cum se gestionează o echipă redacţională, care sunt veniturile şi cheltuielile unei publicaţii.

    Televiziunea ca afacere a fost tema celui de-al doilea modul al cursului. Timp de două zile instructorul Dorin Scobioală, care are o vastă experienţă de manager TV, le-a explicat viitorilor jurnalişti cum se câştigă şi se cheltuiesc banii în televiziune. Tinerii au aflat cât costă un minut de publicitate la TV, cum se face o grilă de emisie, ce este „of time” şi „prime time”, dar şi cum se măsoară audienţa unui post TV. Tot în cadrul cursului studenţii au învăţat cum se calculează bugetul unei instituţii media şi de câţi bani este nevoie pentru a lansa un nou post de televiziune. 

    Cel de-al treilea modul - Managementul proiectelor de presă - s-a ţinut în premieră la ŞSAJ, fiind introdus în programul de studii ca un răspuns la tot mai numeroasele posibilităţi de a face presă - mai ales platforme online - în bază de proiect. Pentru aceasta, însă, trebuie să ştii cum să convingi finanţatorul şi să câştigi proiectul.

    Timp de două zile Ina Grejdeanu, ofiţerul pentru dezvoltare strategică în cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent, le-a explicat studenţilor care sunt etapele-cheie pentru managementul unui  proiect - de la idee, scriere, implementare până la evaluarea rezultatelor. Instructoarea le-a explicat cum pot fi identificaţi potenţialii finanţatori, cum se obţin bani pentru realizarea proiectelor, cum se face corect un plan, se stabilesc obiective, scopuri şi argumente. Pentru o mai bună înţelegere a acestui proces, tinerii jurnalişti au participat şi la un exerciţiu practic, simulând prezentarea publică a unui proiect. „Scrierea unui proiect nu este un lucru ușor, necesită abilități temeinice, efort, dorință, dar și convingerea că se poate, oricât de greu ar părea un astfel de început, iar eu anume asta le doresc studenților - curaj, inițiativă și ambiție”, ne-a spus pe final instructoarea cursului, Ina Grejdeanu.

  • Designul presei, un curs despre cum să faci un ziar mai atractiv



    Standurile de ziare ne atrag tot mai rar privirea în ultimii ani. Trăim în epoca în care orice informaţie poate fi citită online, privită la televizor sau ascultată la radio. Cu toate acestea, mirosul ziarului proaspăt scos de sub tipar nu poate fi înlocuit nici cu mouse-ul, nici cu telecomanda. Cum o publicaţie să atragă atenţia cititorului şi să-l facă să cumpere ziarul? Cum să devină ziarul mai atractiv pentru omul contemporan şi care sunt secretele unui design reuşit? La aceste şi la multe alte întrebări a răspuns instructoarea cursului Visual Journalism, Angela Ivanesi.

    Este cursul, în cadrul căruia studenţii ŞSAJ au deprins regulile de bază ale design-ului presei. Noţiunile teoretice au fost combinate cu exerciţiile practice individuale şi de grup. În primele zile, viitorii jurnalişti au învăţat totul despre fonturi şi au aflat care sunt elementele unui articol de ziar (corp de text, titlu, autor). Ulterior studenţii au învăţat ce este un logo, care sunt principiile de bază ale acestuia, dar şi cum au evoluat, de-a lungul anilor, logo-urile mai multor ziare din lume. Studenţii au lucrat individual la crearea propriului logo pentru o publicaţie, după care s-au antrenat în paginarea unui ziar. Angela Ivanesi le-a vorbit despre paginarea în module, rolul şi poziţia fotografiilor în ziar, dar şi despre crearea unui design unic şi de calitate al unei publicaţii. Pe final viitorii ziarişti, repartizaţi în echipe, au lucrat la elaborarea conceptului unui ziar de patru pagini, format A3.

    Cursul a culminat cu una dintre cele mai interesante teme: Infograficele. Timp de două zile, studenţii ŞSAJ au învăţat să facă diferenţa dintre infografică şi orice alt mod de a transmite o informaţie, iar instructoarea le-a explicat cum un infografic poate înlocui un text plictisitor. Pentru a înţelege mai bine cum o mie de cuvinte pot fi înlocuite printr-o imagine, studenţii au realizat propriile infografice.

    La sfârşitul cursului studenta ŞSAJ Stela Boico a spus că activitățile de la orele practice i-au demonstrat că, într-o pagină de ziar, materialul nu poate fi aranjat haotic, ci într-o anumită ordine, plăcută şi, mai ales, inteligibilă pentru cititor.

    „Până la curs, credeam că infograficele se creau cu ajutorul site-urilor, dar instructoarea ne-a arătat o metodă inedită de a le produce”, a spus Lia Ciutac.

    Cursul de Visual Journalism a fost ultimul din primul semestru la ŞSAJ.

    Sursa foto: Angela Ivanesi 

  • Într-un moment care urma să-mi determine viața și caracterul, eu doar am făcut alegerea corectă



    Ceea ce scriu acum mă transpune într-o stare pe care n-o pot conștientiza cu toată ființa, deocamdată. Sunt la serviciu, producătorul așteaptă un nou reportaj, iar eu mă las dusă de amintiri.

    Știam bine că voi face televiziune atunci când am pășit pragul Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Acum sunt la televiziune, într-un proiect în care mă vedeam de la deschiderea acestuia. Calea spre „Istorii Urbane” a fost foarte neplăcută și aici nu mă refer la tot ce am încercat să fac până a ajunge aici, ci la starea mea psihologică în perioada dintre ȘSAJ și locul meu de muncă. Dorin Scobioală ne spunea: „Televiziunea este asemeni unui virus și dacă nu vă contaminați de el într-un an – nu forțați lucrurile și plecați!”. Ecoul acestei fraze l-am auzit mai târziu, când renunțasem atât la televiziune, cât și la jurnalism. De cele mai multe ori, totul se întâmplă așa cum n-ai prognozat niciodată.

    Mi-e rușine acum de faptul că am presupus odată că pot face și altceva, la fel de împăcată cu sine. Am suferit eșecuri și pentru că mă demotivez extrem de repede, am renunțat. Căutam deja un job în PR. Unicul gând care nu mă lăsa să dorm nopți în șir era gândul despre Școală. Studiile acolo le pot asemăna cu un contract semnat benevol după care nu mai există cale de întoarcere. Unicul șut în fund era faptul că, probabil, n-avea să-mi iert niciodată alegerea. Mă simțeam de parcă aș trăda pe cineva. Cum să las la o parte tot ce-am învățat? Să mă fac că nu mi s-a întîmplat niciodată?

    Într-un final, acea rușine a depășit și lenea și toate emoțiile neplăcute – consecințe ale nereușitelor. Grație Școlii mi-am putut permite luxul să nu trec nicio perioadă de adaptare, nu aveam nevoie să mi se explice ceva. Știam deja ce trebuie și cum trebuie să fac. Asta-mi caracterizează scrut toată recunoștința. Fac diverstisment, însă nu mă simt vinovată pentru faptul că nu valorific tot ce-am învațat la ȘSAJ. Cunoștințele pe care nu am ocazia să le pun în acțiune îmi sunt un background grație căruia pot face diferențe, pot analiza, discuta și orienta.

    Colegii mei de serviciu n-au cum să uite că am venit de la Școala de Jurnalism pentru că nu le permit eu. Mă surprind povestindu-le despre ȘSAJ fiecare a doua zi. Discutăm ceva... iar eu mereu am o istorioară pe care o scot caldă din buzunar și o povestesc cu drag.

    Nu mă consider un exemplu pentru cei care învață acum să facă jurnalism. Luînd în considerație tot ce am scris mai sus, nici nu cred că am cu ce să mă laud. Nu sunt genială în ale scrisului și mai am multe de învățat. Într-un moment care urma să-mi determine viața și caracterul, eu doar am făcut alegerea corectă. 

  • Anastasia Cucuruz: "Când e la muncă, jurnalistul nu are preferințe în materie de politic, simpatii religioase și uită de stereotipuri. Presa nu urăște, nu ghicește și nu omite"



    Prinsă între numeroase materiale care iată-iată trebuie să apară pe post, îmi amintesc adesea cu nostalgie de Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Nu este o excepție nici ziua de astăzi. Retușez probabil cel mai important material pentru această săptămână și, deși va mai fi recitit de vreo zece ori până să vadă lumina tiparului, îs oarecum rușinată de fiecare dată când identific rătăcită în text vreo calchiere din rusă sau (oh, nu!) o virgulă uitată între subiect și predicat. „Ce bine c-am văzut la timp. Dacă apărea așa, și-l vedea Cristina (n.r. - profesoara de stilistică din cadrul ȘSAJ) trăgeam rușinea o dată și pentru totdeauna”, m-aud spunând și respir ușurată. Nu țin minte vreodată să fi depins de părerea celor din jur, dar Școala de Studii Avansate în Jurnalism e un capitol aparte. Acolo am cunoscut oameni ce merită tot respectul. Ei au crezut în mine chiar și când eu încetam s-o mai fac. Au investit timp și-o vorbă bună pentru ca eu să devin cine sunt, astfel că ultimul lucru pe care aș vrea să-l fac ar fi să-i dezamăgesc.

    Îmi amintesc ziua când am venit la admitere. Am strâns toată îndrăzneala, am pus-o în sân și în fața comisiei am zis că am câștigat recent Premiul tânărului jurnalist, dar vreau să fac mai mult pentru presa de la noi. „Să-i dau un plus valoare” - spunea economista din mine, proaspăt ieșită de pe băncile facultății. Am crezut atunci, și mai cred și acum, că Ziarul de Gardă e de departe una dintre cele mai bune publicații din Republica Moldova. „Vreau să fac ceva ce ar concura cu Ziarul de Gardă, de ce nu - ar fi mai bun”, am spus răspicat, chiar dacă în fața mea era și directoarea publicației, Alina Radu. Faptul că am fost admisă, o copiliță apărută de nicăieri cu tupeu cu tot, m-a surprins plăcut. În orice alt domeniu activasem anterior, știam că erau căutate persoane docile, iar spiritul de inițiativă era înăbușit din fașă, dar nu și aici. Atunci am înțeles că în următoarele zece luni eu și ȘSAJ vom face o echipă pe cinste.

    Punctualitatea a fost primul lucru deosebit de util pe care l-am învățat. Până atunci nu mă prea gândisem cât de important e să respecți tot ceea ce înseamnă timp și termene pe care le-ai acceptat. Totuși la întâlnirile cu instructorii, nume notorii din presa de la noi, trebuia să fii orb ca să nu observi faptul că activează în condițiile unei agende arhi-încărcate. Respectă și vei fi respectat, nu mă lăsa să te aștept, predă materialele la timp și lucrurile vor merge ca pe unt. A devenit un mod de viață.

    Tot la ȘSAJ am pus bazele primei mele agende cu date de contact, foarte importantă pentru un jurnalist care se respectă. E acel carnet care te scoate din orice belea în activitatea jurnalistică și, ce să mai, o sursă inepuizabilă de subiecte. Și azi mi se întâmplă ca răsfoindu-l, inima să-mi înceapă a bate în ritm alert. Zărind acolo vreun număr de telefon obținut cu greu, abia după ce am intrat în încrederea persoanei X sau Y, retrăiesc emoțiile care mă copleșeau când încercam să conving pentru prima dată pe cineva că anume eu sunt acel jurnalist de bună-credință în care poate avea încredere. Pe cât de greu mi-a fost să abordez persoane necunoscute pentru prima dată, pe atât de mândră mă simt că am reușit atunci să-mi depășesc limitele. Eu n-am avut îndrăzneala înnăscută, eu am învățat-o.

    Înainte de ȘSAJ activasem în presă, dar, recunosc, abia după am ajuns să găsesc mijlocul de aur între promptitudine și calitate. Alături de instructori am învățat că atunci când nu ești înțeles, nu e vina cititorului, ci mai degrabă a ta - înseamnă că n-ai scris destul de clar. Când nu primești răspuns, înseamnă că n-ai pus corect întrebarea. Iar când n-ai aflat, înseamnă că n-ai căutat destul, pentru că să fii jurnalist nu înseamnă (doar) să aranjezi cursiv ideile pe hârtie, mai trebuie să știi cum să obții informațiile pe care societatea vrea sau (mai ales) trebuie să le cunoască. Am învățat că, jurnalist fiind, nu e important să vii unde ai fost invitat, ci mai degrabă să-ți faci apariția acolo unde nu ești așteptat.

    Am mai aflat că o știre bună la ziar, doar citită, nu se va transforma într-o știre la fel de bună pentru radio. În aceeași măsură, un reportaj video transcris, nu va fi o știre bună, de exemplu, în media online. Deși-i același subiect, știrile trebuiesc personalizate în funcție de modul în care îți propui să le transmiți consumatorului final. Cititorul este și trebuie să rămână primul și ultimul critic la care aplecăm urechea. La fel, după ȘSAJ nu mai caut drumuri ușoare și mi-am reconfirmat convingerea că nu am dreptul moral să fac vreun compromis atunci când vine vorba despre obiectivitatea informației pe care o transmit. Mă feresc de cenzură ca de foc, dar mai frică mi-e de capcanele autocenzurii, mult mai subtile, imperceptibile adesea. Când e la muncă, jurnalistul nu are preferințe în materie de politic, simpatii religioase și uită de stereotipuri. Presa nu urăște, nu ghicește și nu omite.

    Nu-mi amintesc vreun moment în care să fi regretat cele zece luni „pierdute” la ȘSAJ. De la redactor, la editor, PR manager, corespondent local pentru presa de peste Prut, moderator în cadrul dezbaterilor și, mai nou, jurnalist de investigație - cu perseverență, după absolvire, toate merg doar în sus. Am învățat să nu dau cu piciorul oportunităților, astfel că în fiecare dimineață mă trezesc pregătită pentru o nouă provocare, iar în fiecare seară mă culc cu ferma convingere că ce-i mai frumos abia urmează să se întâmple.

  • Caravana Admiterii la ŞSAJ, şanse şi oportunităţi pentru toţi



    La Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism cursurile sunt în toi şi foarte curând actualii studenţi vor păşi pragul diverselor redacţii din ţară - pentru un stagiu şi pentru o viitoare angajare. Cât timp însă tinerii noştri se pregătesc de etapa de absolvire, administraţia ŞSAJ se gândeşte deja la următorul an de studii, motiv din care a și lansat tradiţionala Caravană a Admiterii 2016-2017.

    Prima noastră destinaţie a fost Universitatea de Stat din Comrat. Peste 40 de absolvenţi ai diverselor facultăţi au venit să afle despre Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism şi ce le poate oferi ea celor care vor să îmbrăţişeze o nouă profesie sau să-şi îmbunătăţească abilităţile şi cunoştinţele în arta informării şi a comunicării.

    Am discutat despre procesul de studii la ŞSAJ, despre condiţiile de înscriere şi despre avantajele de care se bucură candidaţii din regiuni, inclusiv cei din UTA Gagauz-Yeri. Directoarea Şcolii, Sorina Ştefârţă, le-a explicat cât este de important ca astăzi, în societatea moldovenească, să se facă un jurnalism corect, echidistant şi independent - şi cum pot contribui tinerii la acest proces. Subiectul care a stârnit cel mai mare interes a fost cel privind şansele ce se deschid în faţa tinerilor după absolvirea ŞSAJ. Sorina Ştefârţă le-a spus că la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism se pregătesc jurnalişti „universali”, care se pot încadra uşor în orice redacţie din ţară, dar şi din străinătate. Aceasta, pentru că la ŞSAJ accentul forte este pus pe pregătirea practică a jurnaliştilor. Studenţii petrec mult timp pe teren, scriu ştiri, reportaje, interviuri şi lucrează în condiţiile unei redacţii adevărate.

    Această idee a fost subliniată şi de studentul ŞSAJ Petru Garciu care e absolvent al facultăţii Agrare a Universităţii de Stat din Comrat. „Am decis să vin la ȘSAJ deoarece am înţeles că jurnalismul înseamnă, înainte de toate, practica. Lucrul pe teren ne face să înţelegem mai bine ce înseamnă profesia de jurnalist, iar Şcoala ne oferă toate posibilităţile pentru ca să devenim adevăraţi profesionişti în domeniu”, a spus Petru. El i-a încurajat pe studenţii Universităţii din Comrat să-şi încerce puterile la ŞSAJ, fiind o „şcoală ce oferă şanse egale tinerilor din toată ţară”.  

    La finalul întâlnirii discipolii Universităţii de Stat din Comrat au primit în dar ziare realizate de studenţii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism şi au aflat cum şi unde ne pot găsi. Cei care doresc să afle mai multe informaţii despre admitere, cursuri, instructori pot accesa www.scoaladejurnalism.md sau pagina noastră de Facebook.

  • Patru săptămâni de Jurnalism TV, în regim de muncă de teren



    Patru săptămâni - atât a durat cursul de Jurnalism TV la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism. Instructorii Dumitru Marian, Dorin Scobioală, Oxana Iuteş şi Andrei Cibotaru le-au dezvăluit studenţilor secretele meseriei de jurnalist de televiziune dar, mai ales, partea ascunsă a medaliei acestui gen de presă - cum este viaţa dincolo de ecranul albastru şi cum „iau naştere” reportajele TV.

    Studenţii au aflat care este procesul de lucru într-o televiziune - de la şedinţa de planificare până la apariţia materialului „pe sticlă”, şi anume: identificarea subiectelor, scrierea, scurtarea, editarea şi aranjarea acestora într-un program de ştiri. Pentru această, în timpul cursului, s-a lucrat în regim real de redacţie TV.

    În prima săptămână studenţii au învăţat să utilizeze camera de filmat, precum şi programul de editare video. Îndrumaţi de instructorul Dumitru Marian, ei au însuşit cum se focusează corect camera în timpul unei filmări, câte planuri de filmare există, ce înseamnă formatare şi captură video, cum se realizează o burtieră pentru o ştire sau un reportaj TV, care e rolul efectelor speciale în materialele jurnalistice.

    În cea de-a doua săptămână Dorin Scobioală le-a vorbit tinerilor jurnalişti despre ştire, reportaj şi interviu TV. El le-a dezvăluit mai multe secrete din bucătăria TV- despre dres-codul unui reporter TV, ce este şi cum se face un stand-up, cum să se prezinte un reporter în faţa camerelor de luat vederi. În cadrul cursului studenţii au învăţat structura unui reportaj TV. Acum ei ştiu ce este intro, beta şi sincron.

    Cea de-a treia săptămână a debutat cu vizionarea şi comentarea mai multor ştiri şi reportaje TV, împreună cu jurnalista Oxana Iuteş, care de asemenea i-a învăţat pe studenţi procesele şi componentele jurnalismului TV. Împreună, ei au identificat subiecte de ştiri, au scris şi au editat de sine stătător materialele. Oxana le-a atras atenţia asupra faptului că, pentru fiecare reporter de televiziune, munca pe teren este una esenţială şi că, uneori, tocmai acolo se pot „naşte” noi subiecte de ştiri. Totodată, jurnalista a subliniat faptul că un reporter care lucrează în televiziune trebuie să fie nu doar curios, dar şi corect în munca pe care o face zi de zi.

    Cursul a culminat cu cinci zile de „foc” - News Room TV. Ghidaţi de instructorul Andrei Cibotaru, studenţii au lucrat în regim de redacţie reală. Chiar din prima zi studenţii au devenit reporteri adevăraţi. S-au înarmat cu microfoane, camere de luat vederi, trepiede şi au pus în practică toate cunoştinţele acumulate la orele teoretice.

    În fiecare dimineaţă, la ora 8.30, avea loc şedinţa în cadrul căreia studenţii propuneau subiecte pentru ştiri. După lucrul intensiv pe teren, ei scriau şi montau reportajele proprii, iar la ora 17.00 urmăreau buletinul de ştiri pe care l-au realizat. Cel mai greu, spun studenţii, a fost respectarea dead-line-ului - un test de rezistenţă în televiziune. Dar viitorii jurnalişti au reuşit să prezinte la timp materialele video.

    Petru Garciu, unul din studenţii ŞSAJ, a spus că anume în cadrul acestui curs a înţeles cât de important pentru un jurnalist este planificarea zilei de lucru. „Am avut nişte emoţii de neuitat. Agenda încărcată şi realizarea materialelor video în timp foarte scurt m-au făcut să percep altfel jurnalismul de televiziune. Cel mai important lucru pe care l-am învăţat este că, atunci când mergi în teren, trebuie să fii cât mai documentat şi să scrii ştiri altfel decât ceilalţi colegi”, a adăugat Petru.

    „Jurnalism TV a fost cel mai zbuciumat curs de până acum și unul dintre cele mai provocatoare. În aceste săptămâni am reușit să învățăm cum să selectăm subiecte interesante, cum să convingem sursele să ne vorbească în fața camerei de filmat și toate acestea - până la buletinul de știri de la 17.00. Am avut instructori excelenţi, de la care am învățat ce înseamnă un material video bun, pentru ca telespectatorul să înțeleagă fără sunet ce am vrut să spunem…”, a spus studenta Liliana Croitor.

    Pe final, instructorul Andrei Cibotaru, a venit şi cu câteva sfaturi pentru viitorii reporteri. Acesta le-a dorit răbdare, multă muncă, perseverenţă, curaj şi încredere în forţele proprii. Andrei i-a îndemnat pe tinerii jurnalişti „să fure”, în sensul bun al cuvântului, profesia de la cei mai buni jurnalişti din ţară şi de peste hotare.

    În această săptămână la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism începe cursul de Visual. Timp de şapte zile studenţii vor învăţa totul despre designul presei scrise.

Cursuri

Istorii de succes

2015
Într-un moment care urma să-mi determine viața și caracterul, eu doar am făcut alegerea corectă
2015
"Când e la muncă, jurnalistul nu are preferințe în materie de politic, simpatii religioase și uită de stereotipuri. Presa nu urăște, nu ghicește și nu omite."
2015
"Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism mi-a oferit noi perspective și m-a ajutat să mă regăsesc pe mine însămi"