• Învățăm cum să-i învățăm: un program de instruire pentru trainerii ȘSAJ



    Sfârșitul anului de studii 2016-2017 s-a încheiat cu un program de instruire pentru... trainerii Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. În perioada 13-17 iunie, ei au participat la un curs de formare a formatorilor. Timp de cinci zile, cei mai buni jurnaliști și experți media, care de-a lungul anului contribuie la instruirea studenților ȘSAJ, au aflat care sunt tendințele actuale în materie de instruire a adulților, cum să-și dezvolte abilitățile pentru a deveni traineri de succes, cum să capteze atenția discipolilor și cum să transmită ceea ce știu ei altora. Trainerii au fost ghidați și instruiți de Cristina Lupu, directoare de programe la Centrul pentru Jurnalism Independent din București, România.

    Trainingul a început cu o scurtă prezentare a principiilor de învățare la adulți. Instructorii au aflat cum și de ce maturii învață diferit decât copiii, cum să le captezi atenția atunci când simți că-i „pierzi” și nu te mai ascultă și ce tehnici moderne ar putea să utilizeze în timpul orelor de studii la ȘSAJ. „Trebuie să găsiți o abordare individuală pentru fiecare student. Puneți întrebări care să nu-i inhibe, încurajați-i să vorbească și oferiți-le șanse egale tuturor”, le-a sugerat Cristina Lupu. Potrivit expertei, pentru a avea rezultate mai bune, fiecare instructor trebuie să stabilească din start niște reguli și cerințe foarte clare. Tot ei ar trebui să le spună studenților și ce așteptări au. „Spre deosebire de copii, adulții sunt mai rezistenți la schimbări. Unii întâmpină greutăți și devin mai timizi decât colegii lor. Tratați-i pe discipolii voștri ca pe niște oameni maturi care au deja o experiență de viață. Încercați să identificați aceste lucruri și să-i ajutați să-și folosească experiența în activitatea lor profesională”, a adăugat ea.

    Potrivit Cristinei Lupu, pentru a avea rezultate mai bune, fiecare instructor ar trebui să se adapteze la noile tehnologii informaționale și să utilizeze diverse tehnici de învățare. „Fiți în pas cu nevoile și pasiunile studenților voștri. Fiți interactivi. Încercați să utilizați diverse modalități de prezentare a informației, cum ar fi: materiale video, radio, diverse platforme mobile, exerciții și discuții în grup, dezbateri. Combinați mai multe elemente pentru a face cursul cât mai dinamic și mai interesant. Treceți pe social media”, a menționat formatoarea.

    Un alt subiect, dezbătut intens, a fost despre nevoia de a-i asculta pe studenți și feedback-ul, care este esențială într-un proces de studiu. Trainerii ȘSAJ au aflat cum să-și controleze mai bine emoțiile, cum să capteze atenția discipolilor și, cel mai important, cum să-i motiveze pe studenți: „Pentru început, încercați să identificați ce a fost bine făcut. După asta treceți la comentarii și spuneți ce ar trebui de îmbunătățit într-un material jurnalistic realizat de cursanții voștri...”.

    Și pentru că toate cunoștințele teoretice se asimilează cel mai bine în lucrul practic, trainerii ȘSAJ nu au făcut excepție. Pe toată durata instruirii, ei au fost antrenați în diverse activități de grup și au realizat mai multe exerciții care i-au consolidat ca echipă, dar și le-au oferit trucuri noi de lucru cu viitorii studenți.

    Instructorii ȘSAJ au rămas impresionați de curs. Ei au spus că trainingul i-a ajutat să-și consolideze abilitățile pe care le aveau și să descopere lucruri și tehnici noi, pe care neapărat le vor aplica în practică. Totul - pentru binele studenților care vor veni să învețe la Școala de Studii Avansate în Jurnalism.

  • Studenții celei de-a XI-cea promoții au prezentat cu succes lucrările finale



    Plini de emoții, optimiști și, în pofida oboselii, mândri de realizările lor - așa pot fi caracterizați discipolii celei de-a XI-cea promoții a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, care pe 30 mai și-au prezentat cea mai importantă lucrare din an - Proiectul Final. Din cei 11 studenți-absolvenți, patru au realizat materiale pentru radio, doi - reportaje TV, alți patru au scris articole pentru print şi unul și-a încercat puterile în domeniul online. Lucrările finale au fost prezentate în faţa unei comisii de experți și practicieni media formată din: Vasile Botnaru, director al Biroului Radio „Europa Liberă”, Viorica Zaharia, președintă a Consiliului de Presă, Cristian Jardan, director Unimedia.md, Elena Cioina, manager media platforma www.e-sanatate.md, Dorin Scobioală, director al Casei de producții „Cat Studio”și Sorina Ștefârță, directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Ei au evaluat lucrările finale conform unor criterii stabilite la ŞSAJ.

    Pentru proiectele finale discipolii au avut la dispoziţie trei săptămâni, timp în care au fost ghidaţi de tutori, tot ei instructori la ȘSAJ - Liliana Barbăroșie, jurnalistă la Radio „Europa Liberă”,  Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”, Alina Țurcanu, editoră la Radio „Europa Liberă”, Andrei Cibotaru, jurnalist TV, Tatiana Ețco, jurnalistă la Radio „Europa Liberă” și Liliana Nicolae, reporteră și editoră la „Europa FM” din București. Împreună cu colegii lor mai experimentați, tinerii jurnaliști au pus în practică toate cunoştinţele și abilitățile acumulate pe parcursul celor nouă luni de studii. La realizarea materialelor studenții au trebuit să țină cont de: obiectivitate, originalitate, corectitudine, acurateţe, inspiraţie, echidistanţă şi imparţialitate.

    Ca și în anii precedenți, majoritatea studenților au optat pentru subiecte sociale. Astfel, Dumitrița Andriuța ne-a vorbit despre copiii care suferă de malnutriție; Alina Filimon a povestit despre fertilizarea in vitro ca o soluție împotriva sterilității; Parascovia Spic ne-a adus mai multe detalii despre situația actuală de la Studioul „Moldova-film”; Eugeniu Kanskii a relatat în lucrarea sa despre centrul de reabilitare „Nicușor” din comuna Grătiești, mun. Chișinău, unde zilnic vin zeci de copii și tineri cu nevoi speciale; iar Liliana Botnariuc ne-a spus de ce medicii tineri nu vor să-și înceapă o carieră acasă și preferă să plece la muncă în străinătate.

    Studenta Maria Șveț ne-a informat despre modul în care Republica Moldova a ratat valorificarea deplină unui proiect de finanțare în domeniul eficienței energetice (proiectul MoREEFF); Mariana Matcovschi a încercat să afle cum și de ce deficitul cadrelor didactice generează schimbări în sistem; Adriana Vlas ne-a spus ce trebuie să facă un tânăr pentru a deveni student la o facultate de top din străinătate; Liliana Chisari a vorbit despre modul în care funcționează Legea adopției în Republica Moldova; Nicolae Galaju ne-a reamintit despre problema gunoiștilor neautorizate, iar Cristina Cornescu a realizat un reportaj TV despre așa-zisul „home schooling” și ne-a spus ce presupune această metodă de educație la domiciliu.

    Membrii Comisiei de evaluare i-au felicitat pe viitorii jurnalişti pentru munca depusă. În opinia lor, toate lucrările au întrunit, într-o măsură mai mare sau mai mică, rigorile jurnalistice. Totodată, aceștia le-au atras atenţia asupra greşelilor comise şi i-au îndemnat ca în materialele pe care le vor realiza în viitor să se concentreze cât mai atent pe subiect, să scrie simplu și, cel mai important, cu acuratețe. „Nu generați întrebări suplimentare în articolele voastre”, le-a sugerat directoarea ȘSAJ, Sorina Ștefârță.

    Pentru unii dintre discipolii ȘSAJ prezentarea publică a lucrării finale a fost asemenea unui examen pe care l-au susținut cu brio. Parascovia Spic spune că realizarea proiectului final a fost pentru ea cea mai frumoasă experiență trăită la Școală. „Nici nu mi-am imaginat că voi trăi atâtea emoții la fiecare cuvânt pe care l-am scris. Am vrut să-mi demonstrez că pot, dar și mai mult am vrut să nu-mi dezamăgesc instructorul”, a menționat studenta.

    Și Cristina Cornescu este mândră de reportajul său. Ea spune că succesul unei lucrări finale constă în alegerea unui subiect inedit. „Dacă nu ai un subiect bun încearcă să abordezi tema într-o modalitate cât mai originală. Scrie diferit de ceea ce au scris alți jurnaliști. Asta ne-au învățat instructorii pe tot parcursul anului de studii”, a conchis Cristina.

    Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism este un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent din Chişinău în parteneriat cu Şcoala de Jurnalism din Missouri, SUA, şi Centrul de Formare şi Perfecţionare a Jurnaliştilor din Paris, Franţa. ŞSAJ  fost lansată la 4 septembrie 2006 cu scopul de a pregăti jurnalişti universali pentru presa din Moldova.

  • Școala de Studii Avansate în Jurnalism dă start celei de-a doua etape de admitere pentru anul de studii 2017-2018



    Ești absolvent de Drept, Economie, Litere, Politehnică, Medicină, Jurnalism ori Politologie? Sau, poate, ai făcut Teatru, dar înțelegi că îți dorești o altă „scenă”, cea a mass-media? În plus, ești curios, perseverent și îți pasă de tot ce se întâmplă în jurul tău? Dacă răspunsul este „Da!”, atunci nu sta mult  pe gânduri - adună dosarul și vino la Școala de Studii Avansate în Jurnalism!

    Noi nu te vom face vedetă TV automat, în schimb, îți vom arăta cum de facto se construiește un parcurs reușit în jurnalism. În zece luni de studii, te vom învăța să scrii cele mai interesante și corecte știri, îți vom dezvălui secretele celui mai vizualizat reportaj TV, îți vom spune cum să realizezi cel mai pitoresc material radiofonic. Vei filma, vei monta, vei face fotografii și, nu în ultimul rând, vei lucra pe teren. Vei însuși standardele și practicile jurnalismului occidental modern, dar și modul în care acestea pot fi aplicate în presa din țara noastră.

    Alături și împreună cu tine vor lucra și își vor împărtăși experiența profesională cei mai buni jurnaliști și experți media din Republica Moldova, dar și de peste hotare: Vasile Botnaru, Liliana Barbăroșie, Diana Răileanu, Alina Țurcanu, Tatiana Ețco (toți din echipa postului de radio „Europa Liberă”), Petru Macovei (Asociația Presei Independente), Alina Radu („Ziarul de Gardă”), Elena Robu (PRO TV Chișinău), Liliana Nicolae (Radio „Europa FM”, București), Nadine Gogu, Ina Grejdeanu, Cristina Mogîldea (Centrul pentru Jurnalism Independent), Dorin Scobioală (Reuters TV și Antena 3), Anatol Golea (RTR Moldova), Lilia Curchi (revista „Natura”), Dumitru Ciorici (www.agora.md), free-lancer-ii Ludmila Andronic, Oxana Iuteș, Nicolae Pojoga, Angela Ivanesi, Andrei Cibotaru și mulți alții.  

    De la ei vei învăța ce este și cum se scrie o știre, un interviu, un reportaj radio sau de televiziune. Vei scrie materiale pe teme politice, economice și sociale, și vei realiza propria investigație jurnalistică. Vei afla cum se machetează un ziar, cum se montează o știre radio și un reportaj televizat. Vei afla totul despre arta fotografică, dar și care este specificul unei reviste. Vei învăța să folosești corect diverse instrumente multimedia. Și pentru a fi un jurnalist onest și echidistant vei urma cursurile de legislația mass-media, etica și deontologia jurnalistică.

    Dacă te-am intrigat, grăbește-te să devii parte a celei de-a XII-cea promoții! Dosarele se pot depune până la 7 iulie 2017, ora 17.00 și trebuie să conțină:

    • CV
    • Formular (descarcă)
    • Scrisoare de motivare
    • Un eseu la temă liberă/articol publicat (dacă există)
    • Copia diplomei de studii superioare 
    • Copia buletinului de identitate

    Dosarul poate fi depus la sediul ŞSAJ (str. Tighina 49/4, et. 3) sau trimis pe e-mail: vmarinATscoaladejurnalismDOT.md (* a se înlocui AT cu @ şi DOT cu .)

    Pentru detalii, contactați: Veronica Marin - tel.: 022.92.94.40,  079909414.

    Noi garantăm calitatea studiilor, iar succesul tău este prioritatea noastră!

  • Diana Lungu: „Lecțiile învățate la ȘSAJ ne-au ajutat să fim buni în meserie”



    Cuvintele i-au fost dintotdeauna cele mai bune prietene, cărțile și scrisul fiind pentru ea cea mai bună terapie, în orice situație, și chiar un mod de viață. La școală, îi plăcea cel mai mult să scrie eseuri, comentarii literare și să citească, mai mult decât era indicat în lista obligatorie de lecturi. Cu presa a început să cocheteze încă din liceu, publicând în ziarul local din Nisporeni, „Gazeta de Vest”. Bineînțeles că, peste ani, se amuză de acele articole care, în opinia ei, nu au fost nici pe departe materiale jurnalistice. Spune însă că atunci nu cunoștea toate regulile jurnalismului, de aceea, scria așa precum simțea... Vorbim despre Diana Lungu, absolventa promoției 2007-2008, în prezent coordonatoare pentru comunicare la Asociația Presei Independente (API).

    Cunoștințele din sociologie m-au ajutat mult în jurnalism

    „Voiam să dau la Facultatea de jurnalism, dar s-a întâmplat să fac sociologie la Iași... Visul nu mi-l abandonasem însă, așa că nu am stat prea mult pe gânduri când am văzut anunțul despre admiterea la ȘSAJ. Și acum îmi amintesc proba de admitere. Aveam zero cunoștințe despre jurnalism, în schimb, mi-au prins bine cele din sociologie - în special, noțiunile despre obiectiv și subiectiv, dar și  despre sursele care, am intuit eu, ar trebui să apară într-un material jurnalistic. ȘSAJ a însemnat mult pentru mine. Acolo am învățat să scriu un text structurat, să țin cont de părerile tuturor și să leg prietenii care durează și azi. A fost cel mai frumos an din viața mea. Totul era nou și absorbeam informațiile ca un burete”.

    I-am avut ca mentori pe cei mai buni jurnaliști și experți media

    „Tot ce știu acum în materie de jurnalism se datorează Școlii și instructorilor pe care i-am avut. Au fost cei mai buni, veneau de la cele mai bune instituții media din țară, ne cunoșteau pe fiecare în parte și ne ofereau șansa de a ne angaja în redacțiile pe care le reprezentau. Astfel, am avut posibilitatea să fac stagiul la PRO TV și am înțeles că... televiziunea nu este pentru mine. Acolo se întâmplă totul prea repede. Iar mie îmi place să stau la povești cu sursele, să fac reportaje. De asta am ales presa scrisă. Mi-am început activitatea de reporteră la „Ziarul de Gardă”, a urmat Asociația Presei Independente, apoi am trecut la portaluri on-line pentru ca în final să ajung în cealaltă tabără - a comunicatorilor. De mai bine de cinci ani fac comunicare. Mi-a prins bine experiența de jurnalistă pentru că înțeleg necesitățile reporterilor. Știu cât este de important să le oferi prompt informația solicitată sau să-i direcționezi spre alte instituții și surse care i-ar putea ajuta în cazurile în care noi nu acoperim segmentul care îi interesează”.

    Școala de Studii Avansate în Jurnalism este un adevărat laborator practic

    „La ȘSAJ nu înveți teorie din cărți, ci faci practică adevărată, ca într-o redacție. Lucrările sunt luate în serios de către instructori - sunt analizate, criticate, tăiate unde e cazul și, desigur, se vine cu sfaturi și recomandări constructive. Dar cel mai important și mai frumos a fost echipa. Colegii pe care i-am avut la școală au fost cei mai buni. Discutam între noi subiectele, ne ajutam când eram în pană de inspirație. Și asta se întâmpla mereu. Îmi amintesc despre primul reportaj scris, la cursul Alinei Radu. Aveam emoții și schimbam frazele de o sută de ori. Mi-a luat o zi să scriu o pagină de articol. Instructorii ne tratau de la egal la egal, chiar dacă aveau ani mulți de viață și de experiență. Și asta ne ajuta să ne simțim în largul nostru, să întrebăm, să descoperim și să nu ne fie teamă să greșim...

    La ȘSAJ am mai învățat ce înseamnă corectitudine, echidistanță, obiectivism, punctualitate, toleranță și că absolut întotdeauna trebuie să respect prezumția nevinovăției și să nu etichetez persoanele. Mi-am ascuțit simțul curiozității și spiritul de observație, dar mai ales am învățat să îmi pun mereu întrebări, să fiu sceptică până la momentul verificării răspunsului, să anticipez reacții și să descopăr oameni sau locuri care, aparent, par banale, fără o poveste în spate”.

    Țin minte și azi lecțiile de la ȘSAJ

    „Deși sunt nouă ani de când am absolvit ȘSAJ, unele momente s-au păstrat atât de vii, de parcă s-au întâmplat de curând - stand-up-urile pentru cursul de TV (pentru unul dintre reportaje am intrat într-o gură de canalizare, ca să arăt cât este de adâncă și de periculoasă); zgomotele din stradă pe care le înregistram pentru reportajele radio (nici nu bănuiam până atunci câte sunete există în Piața Centrală!); deplasarea la Floreni cu întreaga echipă, unde am vorbit cu localnicii și am scris articole pentru ziarul școlii; cum am urcat în primul autobuz care pleca din Autogara Centrală și am vorbit cu oamenii din el, iar un moș mi-a dat și o rețetă de borș roșu; sfatul dlui Vasile Botnaru - să ne alegem altă profesie, dacă visăm la un program de muncă fix, cu pauze de masă stabile, dar și faptul că fiecare secundă contează, mai ales la radio, mai ales când ești în direct; firul roșu desenat de Alina Radu pe hârtie și cât este de important să-l urmăm, dacă vrem să menținem atenția cititorilor; normele deontologice explicate de Petru Macovei și faptul că un jurnalist care acceptă cadouri nu poate fi un jurnalist onest; întrebarea lui Artur Corghencea: care-i știrea?!; sfaturile dlui Pojoga despre cum scriem o legendă și cum facem o fotografie bună; lecția învățată de la Liliana Vițu - că o știre care începe cu „ieri” nu mai este o știre și că un titlu ce are mai mult de șapte cuvinte este bun pentru tasta „delete”; ieșirile pe teren, chiar și pe ploaie, și pe vânt. Lista poate continua cu multe sfaturi bune și lecții învățate care ne-au ajutat să ajungem unde suntem și să fim buni în meseria pe care am ales-o, indiferent că am rămas în jurnalism sau am ales comunicare sau altceva. Dovadă este numărul mare de jurnaliști buni care s-au format la ȘSAJ.

    De aceea, recomand cu mare drag și multă încredere ȘSAJ și îi îndemn pe cei care îi calcă pragul să profite la maxim de instructori - ei pot deveni adevărați mentori și chiar prieteni, la care puteți apela oricând vă aflați în dificultate”.

  • Jurnalismul de azi și de mâine: o profesie în continuă schimbare



    Cum arată viitorul jurnalismului? Care sunt tendințele și provocările acestei profesii? Trebuie sau nu să acceptăm schimbările și să ne adaptăm noilor tehnologii? De ce este important să cunoaștem Legislația și Etica jurnalistică? Sunt subiectele pe care Cristina Lupu, coordonatoare de programe la Centrul pentru Jurnalism Independent din România, le-a abordat în cadrul unei întâlniri cu studenţii şi absolvenții ŞSAJ, organizată de echipa Școlii.

    Pentru început, Cristina a fost interesată să afle de ce tinerii din Republica Moldova aleg să facă jurnalism, ce instrumente moderne aplică în munca lor și ce cred despre perspectivele profesiei. Apoi, discuţia s-a axat pe presa propriu-zisă și pe soluţiile pe care managerii media ar trebui să le găsească pentru a supraviețui într-o perioada când din tot mai puțină lume răsfoiește ziare, ascultă radioul sau privește televizorul. „Jurnalismul este profesia în care schimbarea este esențială și singurul mod de a rămâne relevant e să gândești diferit. Doar asta va salva presa scrisă, iar ziarele trebuie să se reinventeze”, a spus ea.

    Ghidate de expertă, participantele la training au încercat să schiţeze portretul unui consumator de media și să înțeleagă ce preferințe are acesta azi, când este tot mai grăbit, și cum să ne adaptăm noi, jurnaliștii, la nevoile și așteptările lui. „Omul caută informație cât mai accesibilă. Video este instrumentul ce va fi tot mai  utilizat. De aceea, învățați să gândiți în imagini…”, a spus Cristina.

    La finalul întâlnirii, Cristina Lupu a venit cu câteva recomandări și le-a spus tinerelor că, pentru a supraviețui într-o lume unde tehnologiile informației sunt în continuă evoluție, jurnalistul este obligat să se adapteze cerințelor pieței, or, „cei care vin în această profesie vor trebui să învețe tot - nu doar să scrie, ci să filmeze, să monteze, să macheteze, să-și promoveze materialele pe diverse platforme, folosind instrumentele multimedia, să facă infografice și multe alte lucruri”. De fapt, este exact ceea ce face Școala de Studii Avansate în Jurnalism.

  • În premieră la ȘSAJ, o dezbatere despre cronica de carte în ziare, reviste, bloguri și Facebook



    „Kronica de carte în ziare, reviste, bloguri și Facebook” a fost tema dezbaterii publice găzduită vineri, 19 mai, de Școala de Studii Avansate în Jurnalism. S-a întâmplat în cadrul unui eveniment de amploare, desfășurat în săptămâna curentă la Cahul, Chișinău și Bălți - Zilele Literaturii Române, ediția a treia. 

    Timp de patru zile, iubitorii de carte bună au avut ocazia să se întâlnească și să discute cu mai mulți autori și critici literari din Republica Moldova și România. Vineri, echipa de literați a poposit, în premieră, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, unde s-au întâlnit cu studenții și instructorii ȘSAJ, cu o echipă de viitori jurnaliști de la Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la USM, care ni s-au alăturat, dar și cu jurnaliști consacrați din varii mass-media.

    „De ce avem nevoie astăzi de cronică literară și cum atragem spre lectură tânăra generație?”, astfel a răsunat întrebarea la care au fost provocați să răspundă  scriitorii Vitalie Ciobanu, Tatiana Țîbuleac, Paula Erizanu, Iulian Ciocan, dar și criticii și cronicarii Lucia Țurcanu, Alina Purcaru, Dan Coman, Eli Bădică și Mircea V. Ciobanu. Discuțiile au fost diverse - despre cronica de carte, percepția cititorului, jurnalismul cultural și perspectivele lui în epoca modernă - însă în prim-plan a fost cartea și rolul pe care pot și trebuie să îl joace jurnaliștii în relația acesteia cu publicul. Invitații au ținut să sublinieze importanța cronicii literare și au menționat faptul că cititorul contemporan a devenit mult mai informat, având astăzi posibilitatea să-și exprime liber opiniile, inclusiv pe rețelele de socializare. „Criticul este cel care reprezintă opinia cititorului, iar noi trebuie să ținem cont de ceea ce îl interesează”, a spus Mircea V. Ciobanu.

    Un alt subiect a fost adaptarea la epoca digitală a jurnaliștilor care scriu despre cultură și literatură. „Inovația și noutatea sunt cuvintele-cheie”, a menționat în context Eli Bădică, redactoră la publicațiile Suplimentul de Cultură și Revista Arte și Meserii din București. Tânăra a ținut să sublinieze că, pentru a atrage atenția cititorului, trebuie permanent să-l uimești, să-i oferi mereu o informație nouă, interesantă și unică. „Trebuie să fii diferit de ceilalți”, a adăugat ea. Ideea a fost susținută și de către scriitorul și publicistul Iulian Ciocan de la Radio „Europa Liberă”. „Trebuie să încerci să fii altfel”, a spus invitatul.

    Un interes deosebit a suscitat dezbaterea despre legătura - mai mult sau mai puțin firească - dintre literatură și jurnalism, în sensul că, pentru mulți dintre invitați, jurnalismul fie a precedat activitatea literară, fie a rămas o preocupare paralelă cu ficțiunea sau cu critica de carte. Tinerii au fost interesați să afle cum un jurnalist începător poate să-și convingă editorul să scrie articole despre cultură și literatură, subiecte tot mai rar întâlnite în presă. Paula Erizanu a opinat că acest lucru este posibil dacă vii cu o abordare originală, iar drept exemplu a adus unul dintre articolele recente, pe care le-a scris pentru CNN.com, în care a făcut o evaluare a imobilelor fictive din câteva creații literare celebre, cum ar fi „Coliba Unchiului Tom”, „Sherlock Holmes” sau „Maestrul și Margarita”.

    Jurnaliștilor tineri le lipsește curiozitatea”, a spus la rândul său scriitoarea Tatiana Țîbuleac. Fosta jurnalistă le-a recomandat tinerilor ziariști să fie cât mai curioși, să pună cât mai multe întrebări și să caute diverse modalități pentru a scrie interesant - despre literatură sau despre orice altceva. „Curiozitatea este pe gratis și ea este instrumentul vostru cel mai valoros, care nu vă costă nimic”, a conchis autoarea romanului „Vara în care mama a avut ochii verzi”.

    Zilele Literaturii Române se află la cea de-a treia ediție. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Editorilor din Republica Moldova și de Editura „Cartier”.

  • Zilele Carierei, ca o primă șansă de angajare pentru studenții ȘSAJ



    Odată încheiată luna aprilie, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism s-au încheiat și cursurile. După cele opt luni de studii - timp în care studenții au învățat să scrie știri, reportaje, interviuri, anchete reportericești etc. - tinerii jurnaliști s-au întâlnit cu managerii mai multor instituții de presă de la noi și au discutat cu ei despre ofertele de angajare, despre salarii și posibilitățile pe care le oferă tinerilor jurnaliști piața mass-media din Republica Moldova. Întâlnirile au avut loc în cadrul Zilelor Carierei, organizate anual la ȘSAJ.

    În acest an discipolii Școlii s-au întâlnit cu Dumitru Ţîra, proprietarul Grupului de presă on-line „Realitatea”, cu Cristina Guțu, directoare generală la TV7 și cu directorul portalului de știri UNIMEDIA, Cristian Jardan. Studenții au aflat de la invitați care este programul de lucru al unui reporter, ce oferte de angajare au și, bineînțeles, ce salarii le pot oferi. Toți cei trei invitați au ținut să menționeze că piața media din Republica Moldova are nevoie de jurnaliști profesioniști, care să realizeze materiale cu impact, dar și să nu uite de deontologice și de principiile etice. „Trebuie să că faceți meseria astfel, încât să nu vă fie rușine să vă priviți în fiecare dimineață în oglindă”, a spus Cristian Jardan, care este și un absolvent de succes al Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, promoția 2007-2008.      

    Și pentru a vedea pe viu cum se „fabrică” știrile și materialele jurnalistice, studenți au mers în vizită la câteva instituții media. Primul popas a fost în redacția PRO TV Chișinău. Studenții au avut posibilitatea să vadă studiourile emisiunilor „În PROfunzime” și „O seară perfectă”, au aflat cum lucrează echipa de montaj și au făcut câteva fotografii la pupitrul știrilor. După care, tinerii au discutat cu reportera și prezentatoarea Sorina Obreja. Jurnalista le-a recomandat viitorilor colegi de breaslă să-și iubească profesia, să fie pasionați de ceea ce fac și... să citească multă literatură artistică. „Un jurnalist bun trebuie să cunoască gramatica și să scrie corect în limba română”,  a spus Sorina Obreja.

    A urmat Radio „Europa Liberă” din Chișinău. Discipolii au văzut studiourile unde se filmează și se înregistrează diverse emisiuni, au discutat cu reporterii și și-au revăzut instructorii - Vasile Botnaru, Diana Răilean și Liliana Barbăroșie.

    Începând cu data de 5 mai, studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism vor lucra individual, ghidați de un tutore ales din cadrul instructorilor, la realizarea proiectelor finale. Prezentarea publică a acestora va avea loc pe 30 și 31 mai.

Cursuri

Istorii de succes

2008
„Lecțiile învățate la ȘSAJ ne-au ajutat să fim buni în meserie”
2016
„Jurnalismul nu tolerează lenea și frica”
2014
„Nu regret că am ales ȘSAJ în locul unui masterat în jurnalism. Și iată de ce...”