• La a zecea aniversare, Școala de Studii Avansate în Jurnalism a organizat o dezbatere despre provocările și perspectivele jurnalismului independent



    Anul 2016 derulează, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, sub semnul celor zece ani de activitate, în vară școala fiind absolvită de cea de-a zecea promoție de tineri jurnaliști. Cu acest prilej, la 30 septembrie a.c., reprezentanții tuturor celor zece promoții ai școlii s-au reunit în cadrul conferinței cu genericul „Jurnalismul independent: provocările de azi și perspectivele de mâine”. Împreună cu instructorii, dar și cu invitații speciali veniți de peste hotare - Steven Knowlton, Petru Clej și Lina Vdovîi - am discutat despre evoluția jurnalismului din Moldova în ultimii zece ani și despre șansa de supraviețuire a presei independente. Conferința a fost organizată cu sprijinul Misiunii OSCE în Moldova și al Centrului pentru Jurnalism Independent.

    În cuvântul său de salut directoarea ȘSAJ, Sorina Ștefârță, a spus că scopul acestui eveniment a fost de a-i reuni, într-o singură zi și un singur loc, pe cât mai mulți dintre absolvenții școlii, dar și de a discuta despre felul în care a evoluat, în ultimul deceniu, jurnalismul din Republica Moldova și care a fost rolul ȘSAJ în contextul dat. Ea a menționat, în același timp, că toate subiectele dezbătute în cadrul conferinței au fost sugerate chiar de absolvenți și instructori, în cadrul unui chestionar elaborat de ȘSAJ.

    „Doar câteva idei post-sondaj. Jurnalismul de azi duce lipsă de independență și de integritate. Să-și mențină integritatea este și sfatul pentru cei care vor să își înceapă o carieră în jurnalism. Cei care simt că nu pot, să abandoneze. Starea actuală a presei din Moldova este mai proastă ca niciodată, iar atmosfera degradează continuu. Provocările cu care se confruntă tinerii care încep să practice jurnalismul sunt multe și diverse - de la cele financiare la politicile editoriale ale redacțiilor, de la gramatică la lipsa culturii generale, de la înregimentarea politică la abandonarea deontologiei. Rolul presei, din păcate, este cel de propagandă și de manipulare în loc de - cel corect - de informare corectă a publicului”, a prezentat Sorina Ștefârță, succint, rezultatele sondajului ȘSAJ.

    Subiectele au fost dezbătute în cadrul a trei sesiuni. Prima dintre acestea, „Rolul instruirii jurnalistice în formarea profesioniștilor media”, i-a adus în fața absolvenților pe patru dintre instructorii ȘSAJ. Vasile Botnaru, Alina Radu, Dorin Scobioală și Liliana Barbăroșie, care este și reprezentanta celei dintâi promoții a școlii, au povestit despre experiența pe care au avut-o și o au ei cu ȘSAJ și au încercat să propună soluții pentru reanimarea spiritului jurnalistic veritabil. În special, ei s-au referit la importanța respectării eticii și deontologiei profesionale, și la necesitatea solidarității jurnalistice. „Dacă vom pierde meciul cu conștiința vom dispărea definitiv”, a spus Vasile Botnaru.

    La rândul său, Steven Knowlton, profesor de jurnalism la Universitatea din Dublin, Irlanda, dar și autorul primului program de studii al ȘSAJ, le-a vorbit participanților la conferință despre modul în care poate supraviețui jurnalismul independent. Acesta a ținut să menționeze că Școala de Studii Avansate în Jurnalism reprezintă o adevărată inspirație pentru el și studenții săi. „Este locul unde se face jurnalismul adevărat. Continuați ceea ce faceți și țineți flacăra aprinsă”, a conchis Steven Knowlton.

    În cadrul celei de-a doua sesiuni, intitulată generic „Provocările de azi și perspectivele de mâine ale jurnalismului”, colegul nostru Petru Clej de la Londra, tot el reporter RFI România și instructor al ȘSAJ, a vorbit despre „criza jurnalismului „tradițional” în epoca rețelelor sociale” și despre impactul rețelelor de socializare în activitatea zilnică a jurnalistului. Un subiect aparte, spune Petru Clej, este credibilitatea informației din rețele, dar... „e imposibil să fii jurnalist și să nu fii conectat la rețelele de socializare”.

    Reporteră de investigație și reportaj, membră a Comunității „Casa Jurnalistului” din București, jurnalista Lina Vdovîi a venit la eveniment pentru a le povesti colegilor de meserie despre proiectul „Casa Jurnalistului” ca model de jurnalism independent și despre farmecul, dar și dificultățile freelancing-ului în mass-media. Totuși, Lina i-a încurajat pe absolvenții și pe studenții ȘSAJ să practice freelancing-ul și să nu le fie teamă să iasă din zona de confort a unei redacții clasice. „Societatea în care trăim are nevoie de oameni puternici. Trebuie doar să aveți curaj și nebunie”, a mai spus Lina.

    Conferința a culminat cu prezentarea unor istorii de succes ale absolvenților Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Angela Zaharova, Anastasia Nani, Diana Răilean, Dorina Gherganov, Lilia Zaharia, Denis Rusu, Veronica Marin, Dorin Galben, Ștefan Grigoriță, Parascovia Rogate și Iurii Botnarenco - reprezentanți ai tuturor celor zece generații de studenți - au vorbit despre provocările meseriei, dar și despre modul în care ȘSAJ i-a determinat să practice un jurnalism corect, independent și echidistant.

    În cadrul evenimentului, Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat un concurs pentru absolvenții ȘSAJ. Este vorba despre un premiu în valoarea de 750 de euro care va fi oferit celui mai original proiect sau idee jurnalistică. Mai multe detalii despre concurs vor fi publicate pe www.media-azi.md și pe www.scoaladejurnalism.md.

    Conferința a fost organizată cu sprijinul Misiunii OSCE în Moldova și al Centrului pentru Jurnalism Independent. Școala de Studii Avansate în Jurnalism a fost lansată la 4 septembrie 2006 cu scopul de a pregăti jurnaliști pentru mass-media din țară. Din 2006 până în prezent această instituție a fost absolvită de peste 150 de tineri ziariști.

  • O nouă promoție de studenți, instruiți în utilizarea datelor deschise



    Șaisprezece studenți și absolvenți ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism au fost instruiți, la începutul lunii noiembrie, în jurnalismul de date deschise. Timp de trei zile, participanții la cel de-al patrulea Atelier de jurnalism de date, organizat ȘSAJ cu sprijinul Misiunii OSCE în Moldova, au învățat să folosească datele guvernamentale deschise și au identificat mai multe subiecte de investigație. Studenții au fost ghidați de Daniel Bojin, jurnalist la RISE Project România și de Dumitru Lazur, reporter la RISE Project Moldova.

    Atelierul a început cu o scurtă prezentare a tendințelor actuale în mass-media. Daniel Bojin le-a a vorbit participanților despre importanța colaborării dintre jurnaliști, statisticieni și programatori, aducând drept exemplu și echipa RISE România, compusă din specialiști din aceste domenii. A urmat sesiunea despre Jurnalismul de date, unde discipolii ȘSAJ au aflat în ce mod bazele de date ne ajută să documentăm și să analizăm corupția și crima organizată. Ulterior, în cadrul unui exercițiu practic, împreună cu Dumitru Lazur studenții au învățat să folosească eficient bazele de date deschise din Republica Moldova. Ei au accesat diverse baze de date oficiale și au aflat cum poate fi „citită” corect o cifră.

    În următoarele două zile de atelier accentul, de asemenea, a fost pus pe exerciții practice. Împărțiți în patru echipe, participanții au identificat câte un subiect de investigație, au elaborat strategii de documentare și de realizare a materialului - totul, bineînțeles, utilizând bazele de date. Studenții au rămas impresionați de lucrurile noi învățate și au spus că vor utiliza aceste tehnici la realizarea unor materiale jurnalistice profesioniste. „Am aflat noi metode de căutare și de prelucrare a datelor necesare în informație, iar jurnalismul de investigație a devenit pentru mine un gen foarte captivant”, a spus studenta Liliana Botnariuc.  Colegul ei, Nicolae Galaju, crede că bazele de date pot fi folosite în diverse genuri jurnalistice. „Voi aplica în practică tot ce am învățat”, a spus Nicolae.

    Instructorii au rămas mulțumiți de performanțele, dar și de interesul manifestat de către participanții la atelier. Drept urmare, ei i-au încurajat pe studenți să continue documentarea subiectelor alese și să realizeze investigațiile începute în timpul instruirii. Daniel Bojin i-a îndemnat pe discipolii școlii să apeleze cu multă încredere la datele deschise: „Astăzi, nu poți pretinde că ești jurnalist și să nu folosești această resursă informațională”. La rândul său, Dumitru Lazur, i-a îndemnat pe tineri să fie cât mai curioși și, totodată, foarte atenți la detalii. „Citiți corect cifrele și puneți întrebări, atunci când le vedeți”, a spus expertul.

    Atelierul de Jurnalism de Date face parte din activitățile extra-curriculare ale Școlii de Studii Avansate în Jurnalism și a fost organizat cu sprijinul financiar al Misiunii OSCE în Moldova. Evenimentul este la cea de-a patra ediție, până în prezent în domeniul dat fiind instruiți peste 75 de studenți și absolvenți ai ȘSAJ.

  • Iurii Botnarenco: „Datorită ȘSAJ, jurnalismul a fost o întâmplare fericită”



    În 2009 și-a luat licența în Relații Internaționale la USM și a plecat să descopere visul american. Peste cinci ani a revenit acasă și, pentru că era în căutarea unui nou început, a depus dosarul la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. A venit mai mult din curiozitate, înarmat cu o doză bună de scepticism - și aste deoarece nu credea că în Moldova poți face o carieră în jurnalism. Surpriza a venit odată cu absolvirea ȘSAJ, printr-o ofertă de angajare. Acum este reporter al ziarului „Adevărul” din București, administrează rubrica pentru Moldova pe pagina web a publicației și se mândrește că este parte a unei echipe corecte și profesioniste.

    La ȘSAJ totul este diferit!

    „Am revenit din SUA în 2015, însă nu mă vedeam lucrând în Moldova. În primele zile de „vacanță” acasă, navigând pe Facebook, am văzut anunțul despre admiterea la Școala de Studii Avansate în Jurnalism (ȘSAJ). În acel moment m-am gândit că, dacă tot am timp liber, de ce să nu profit de această șansă? Am adunat dosarul, am mers la interviu și iată că, la 1 septembrie, mă număram printre cei paisprezece studenți din cea de-a zecea promoție a școlii. Doream să-mi perfecționez abilitățile de comunicare, să învăț ceva nou într-un domeniu în care ai de unde și ai ce învăța!

    Orele de la ȘSAJ m-au impresionat de la bun început. Aici, instructori interesanți și cei mai buni practicieni în domeniu predau tema într-o manieră ușor de perceput, punând accentul pe lucrul practic. Toate informațiile, sugestiile și sfaturile ce ne-au fost oferite sunt un produs al experienței lor profesionale, nu preluate din cărțile de jurnalism. Și eu mereu le spuneam prietenilor mei: „Dacă nu vă place jurnalismul, vă asigur că Școala de Studii Avansate în Jurnalism o să vă placă. Aici totul este diferit!” Mă refeream, înainte de toate, la modalitatea în care e predat fiecare curs”.

    În zece luni am învățat mai mult decât în trei ani de facultate

    „Orarul cursurilor este foarte bine structurat și, într-un timp relativ scurt, învățăm tot ceea ce trebuie să știe un jurnalist începător - de la cum se scrie o știre până la legislație și etică mass-media sau editare radio și video. Deosebirea dintre ȘSAJ și o facultate este că aici nu înveți teorie, ci faci multe exerciții practice! Tema pentru acasă este lucrarea practică, fie că e vorba de știre, interviu sau reportaj. Astfel, din chiar prima zi de studii vezi cu ce se mănâncă această pâine și capeți o experiență bogată de lucru în regim de redacție. Mie cel mai mult mi-a plăcut Jurnalismul TV - prin dinamica sa, dar și prin faptul că, într-un anume fel, ești regizorul propriei povești. La TV ești mereu în acțiune, printre oameni, în căutarea unor subiecte interesante. La școală am învățat să filmăm, să facem cele mai reușite stand-up-uri, să scriem texte pentru reportaje și să le montăm. Nu știu unde, în altă parte, un jurnalist poate învață meseria pe mai multe dimensiuni. Or, un absolvent al ȘSAJ este un jurnalist universal, care poate face orice îi cere producătorul sau editorul”.

    Stagiul la PRO TV a fost o experiență extraordinară

    „Pentru stagiul de final de an am vrut neapărat să ajung în redacția unei televiziuni - și am ales PRO TV Chișinău. A fost o experiență unică, ieșeam zilnic pe teren cu echipa, filmam subiectele „fierbinți” ale zilei. În cele patru săptămâni de stagiu, am realizat vreo zece reportaje care au apărut în principalul jurnal de știri de la PRO. Primul reportaj a fost despre o echipă de fotbal feminin din Ialoveni, care câștigase Cupa pe republică. Noi trebuia să filmăm bucuria fetelor, cum ele merg cu autocarul de la Chișinău până la Ialoveni, defilând cu acea cupă... Au urmat reportajele cu mai multă adrenalină, dar mai tragice pentru oamenii de rând. Este vorba de inundațiile din Chișinău din vara anului 2016, în mod special, cele de pe strada Albișoara, dar și inundațiile de la sudul țării. Îmi amintesc și acum momentul când, la ora 12 de noapte, am fost sunat de producătorul știrilor, care m-a întrebat dacă nu vreau să merg chiar acum la Ceadâr-Lunga, deoarece acolo apa se ridicase la un metru înălțime... Am zis „DA!” fără să ezit măcar o clipă”.

    Oferta de job a apărut atunci când mă așteptam cel mai puțin

    „Într-o zi, pe când încă eram încă la cursuri, directoarea școlii, Sorina Ștefârță, ne-a spus: „Ziarul „Adevărul” de la București caută un corespondent la Chișinău. Cine dorește?”. Au ridicat mâna trei studenți, dar într-un final am rămas doar eu, ceilalți renunțând din diverse motive. Am acceptat din start funcția, căci mă tenta ideea unui programa mai lejer, care mi-ar oferi posibilitatea să fac mai multe lucruri și să nu fiu legat de scaunul de birou. Am mers la București, am semnat contractul și, pe 15 mai 2016, chiar în ajun de ziua mea, am devenit corespondentul Adevărul.ro la Chișinău. Chiar dacă pe online nu este chiar atât de impresionant ca în televiziune, uneori încerc să adaug și elemente TV în articole. Merg pe teren, filmez, apoi tot eu montez reportajul sau interviul. Toate, datorită cunoștințelor acumulate la ȘSAJ.

    Școala de Studii Avansate în Jurnalism mi-a oferit șansa unei instruiri profesionale de calitate - un absolvent al ȘSAJ poate face totul: să filmeze, să monteze, să scrie texte, să fotografieze -, iar „Adevărul” îmi oferă șansa de a munci într-o echipă în care nimeni nu-mi dictează ce și cum să scriu, adică, șansa de a fi un jurnalist independent. La școală, instructorii ne spuneau mereu: „Scrieți așa, încât să nu vă fie rușine să vă uitați seara în oglindă”. Vreau să cred că nu îi dezamăgesc!”

  • Jurnalism radio, cursul care ne învață să „construim” imagini în mintea ascultătorului



    Sunet, ambianță, efect sonor, reportaj și pachet radio sunt doar câteva elemente esențiale însușite cu succes de studenții ȘSAJ în cadrul cursului Jurnalism radio. Timp de trei săptămâni  împreună cu discipolii școlii au lucrat cei mai buni jurnaliști din domeniu - Diana Răilean, reporteră la Radio „Europa Liberă”, Liliana Nicolae, reporteră și editoră la „Europa FM” din București și Vasile Botnaru, directorul Biroului „Europa Liberă” în Moldova.

    Pentru a descoperi pas cu pas lumea și specificul jurnalismului radio, cursul a fost împărțit în trei module. Primul modul, ținut de Diana Răilean, a durat trei zile, timp în care studenții ȘSAJ au învățat despre sunetul radiofonic. Împreună cu instructoarea, ei au mers în teren, au înregistrat diverse sunete de ambianță și au aflat cum acestea pot completa armonios un reportaj sau o știre de radio.

    Liliana Nicolae, de la „Europa FM”, unul dintre cele mai cunoscute posturi de radio din România, a lucrat cu studenții în cadrul celui de-al doilea modul. Timp de patru zile, Liliana le-a vorbit viitorilor jurnaliști despre caracteristicile reportajului și ale pachetului radiofonic. Accentul a fost pus pe atmosferă și pe  creativitate, dar și pe rolul unui stand-up într-un reportaj radio. Studenții ȘSAJ  au realizat două lucrări practice. „Meseria e grea, obositoare, dar de voi depinde să fie frumoasă și interesantă”, le-a spus Liliana. La finalul cursului studenții au întrebat-o pe reportera de la „Europa FM” de unde se inspiră și de unde găsește subiecte pentru reportajele sale. ”Citesc mult”, le-a răspuns instructoarea.

    Cursul a culminat cu cel mai complicat, dar și cel mai interesant modul - Jurnalism Radio News Room, care a fost un adevărat examen de rezistență pentru discipolii școlii. Studenții au lucrat în regim de redacție și au simțit pe propria piele ce înseamnă să fii reporter radio. Ghidați de Vasile Botnaru, discipolii ȘSAJ s-au împărțit în două echipe, au delegat un editor de tură, un știrist, mai mulți reporteri și au realizat câte două emisiuni radiofonice. Chiar dacă s-au speriat la început, tinerii au rămas mulțumiți de cele învățate la curs.

    Ei au mărturisit că, deși ritmul de lucru este unul foarte dur și, de regulă, contra cronometru, experiența este una de neuitat. La finalul cursului Eugeniu Kanskii a primit de la directorul Biroului „Europa Liberă” un maiou - premiu oferit pentru cel mai bun reportaj radio. Vasile Botnaru a ținut să-i felicite pe studenții ȘSAJ pentru răbdare, perseverență și curaj și le-a dat viitorilor jurnaliști câteva sfaturi utile. „Aveți grijă de acuratețea gândirii”, a conchis directorul REL.

    Următorul curs la ȘSAJ este Jurnalism TV. Acesta va dura patru săptămâni. 

  • Optimist cu un nod în gât ...sau ce (mai) vor jurnaliștii?



    Sorina Ștefârță,
    directoare a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism

    „...Să ne amintim de Școală și de ceea ce am învățat la Școală. Să aflăm cine și ce a reușit în răstimp. Să discutăm despre felul în care a evoluat, în ultimul deceniu, presa din Republica Moldova și care sunt perspectivele jurnalismului independent”. Cam astfel suna, pe la mijloc de septembrie 2016, invitația la conferința dedicată celor zece ani ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism (ȘSAJ), pe care o trimiteam instructorilor și absolvenților acestui proiect.

    O inițiativă temerară, căci nu este ușor să iei pulsul unui fenomen precum mass-media, fie și într-o țară mică și predictibilă ca a noastră. O inițiativă în egală măsură naivă, dacă e să ne gândim la cât de tare s-au compromis mult prea mulți jurnaliști și instituții de presă în doar oficialele o lună și jumătate de campanie electorală. Dar abia de era 30 septembrie 2016, preoții încă nu schimbaseră altarul pe TV și nici refugiații sirieni nu invadau încă Moldova. Iar noi veneam „înarmați” cu un sondaj pe cât de trist, pe atât de optimist...

    Un sondaj pornit ca o radiografie

    Trebuie să menționez, de la bun început, că prin sondajul nostru nu ne-am propus să substituim clasicele cercetări ale opiniei publice. Ne-am focusat strict pe reprezentanții breslei jurnalistice, ba mai mult, pe cei care, de-a lungul a zece ani, au avut treabă cu ȘSAJ - fie pe post de instructori, fie în calitate de studenți.

    Atunci când am elaborat chestionarul, am pornit de la ideea unei radiografii: cine și ce face, câți dintre cei peste 150 de absolvenți au rămas în media și câți au migrat spre meserii mai mult sau mai puțin conexe, lucrează în țară sau au ales să plece peste hotare și, nu în ultimul rând, ce rol a avut ȘSAJ în cariera lor.

    La un moment dat, în discuțiile cu colegii de la OSCE, care ne-au fost alături în organizarea conferinței, ne-am zis să extindem, totuși, aceste bariere „tehnice” și să-i întrebăm pe absolvenți, dar și pe instructorii ȘSAJ, cum văd ei presa din Republica Moldova și rolul ei în societate; cu ce probleme se confruntă tinerii jurnaliști la angajare și ce i-ar sfătui pe cei care doresc să înceapă o carieră în domeniul media; care sunt provocările de azi, dar și perspectivele de mâine ale jurnalismului independent de la noi și din lume; și în ce mod pot fi îmbunătățite independența și profesionalismul mass-media din Republica Moldova?

    Pulsul media, mai slab ca niciodată

    Am primit 55 de chestionare de la absolvenți și zece de la instructori (cam o treime din cei cărora ne-am adresat) - o cifră relevantă, în situația în care au răspuns preponderent cei care au rămas „în” sau „pe lângă” presă, dar și ținând cont de faptul că fenomenul migrației nu a ocolit nici breasla jurnalistică. Pulsul media, predictibil ca și țara, nu a fost cel al unui organism foarte sănătos. A fost, însă, unul realist și reflectă întocmai starea de spirit din presă și din societate.

    Nu mă îndoiesc deloc de veridicitatea acestui „diagnostic”, inclusiv pentru că el se fundamentează pe opinia unor oameni care fac zilnic presă, care se ciocnesc zilnic cu manifestări de „ne diorgaitesi” față de jurnaliști, dar și cu tot mai frecventele fenomene de manipulare din partea unor persoane și instituții media.

    Drept dovadă, iată doar câteva idei-concluzii, sintetizate din sondaj:

    • Jurnalismul de azi duce lipsă de independență și de integritate. Să-și mențină integritatea este și sfatul pentru cei care vor să își înceapă o carieră în jurnalism. Cei care simt că nu vor (mai) putea fi integri - să abandoneze meseria, fie că sunt deja în pâine, fie că sunt începători.
    • Starea presei este mai proastă ca niciodată, iar atmosfera degradează continuu. Astfel, pe o scară de la 1 la 5 în materie de Profesionalism, Imparțialitate, Obiectivitate, Independență, media ajunge, cu greu, la 2. De aceea, trebuie să dezvoltăm și gândirea critică a consumatorului.
    • Provocările cu care se confruntă tinerii care încep să practice jurnalismul sunt multe și diverse - de la cele financiare (se plătește puțin) la politicile editoriale (care deseori reprezintă „simpatiile” politice) ale redacțiilor în care merg să lucreze; de la gramatică (pe care tinerii nu (prea) o cunosc) la cultură generală (care uneori le lipsește); de la înregimentarea politică (a șefului) la abandonarea deontologiei profesionale (de către angajat).
    • Fiind monopolizată economic, respectiv politic de clanuri oligarhice, presa a devenit, mai mult ca niciodată, un instrument de propaganda și de manipulare, deși ar trebui să fie o sursă corectă de informare a publicului.

    Răspunsul la întrebarea din titlu este, așadar, la suprafață: toate aceste fenomene nefirești ar trebui să dispară, doar atunci vom putea vorbi de media sănătoase.

    Soluțiile pe care ni le-au propus colegii de breaslă în acest scop sunt pe cât de vechi, pe atât de aplicabile, dacă se vrea: promovarea valorilor și standardelor jurnalistice atât în instruire, cât și în activitatea zilnică; încurajarea publică a jurnalismului corect și independent; proiectele de alternativă care să îi ajute pe jurnaliști să abandoneze mediile puse în serviciul politicului și al propagandei.

    Soluții cu atât mai necesare acum, după această extrem de descalificantă, pentru foarte multe mass-media autohtone, campanie electorală. Pentru că niciodată, în Moldova, nu au curs atâtea și atât de grave minciuni, iar jurnaliștii - deși vor da vina pe politicienii care-i „asupresc” - se fac direct vinovați de acest lucru. Și chiar dacă memoria moldoveanului e scurtă, povestea cu cei 30.000 de sirieni are toate șansele să intre în manualele de jurnalism ca exemplu de manipulare, iar odată cu „sirienii” vor intra și colegii noștri care, seară de seară, ne speriau cu invazia de pe micile ecrane, iar ziua aceeași minciună ne-o serveau online...

    Între zona de confort și oazele de normalitate

    În pofida acestui dezastru profesional aproape generalizat mai ales în materie de televiziune, oazele de normalitate, din fericire, există. (Știu, și mie mi-ar plăcea ca normalitatea să fie dominantă, dar deocamdată de 25 de ani încă suntem în căutarea ei.) Iar ca om care, de aproape doi ani, sunt responsabilă de ceea ce se cheamă Școala de Studii Avansate în Jurnalism, cu micile „hopuri” profesional-deontologice prin care, recunosc, au trecut și unii absolvenți de-ai noștri, pot afirma (văzut-am pe viu) că soluțiile propuse în sondaj sunt pe deplin viabile. Pentru că și promovarea valorilor și standardelor jurnalistice, și încurajarea publică a jurnalismului corect și independent sunt piloni în activitatea noastră.

    Evident că cel mai dificil este cel din urmă sfat - curajul de a opta pentru proiecte de alternativă care să îi ajute pe jurnaliști să abandoneze mediile puse în serviciul politicului și al propagandei. Pentru că, din foarte varii motive, este greu să te rupi... Pentru că și eu, când plecasem de la ziarul căruia îi dedicasem aproape doisprezece ani, mă simțeam fără punct de sprijin, inclusiv economic, de parcă toată lumea se năruia în jurul meu. Pentru că și eu aveam în spate un credit - argumentul cel mai frecvent invocate de cei care „vor, dar încă nu pot”.

    Iar în timp ce ne lamentăm că „vrem, dar încă nu...”, șansele care ne tot dau târcoale se sting încet și nevalorificate. Personal, în anul care stă să se încheie, nu o dată am fost rugată că diseminez anunțuri despre granturi pentru jurnaliști sau anunțuri de angajare în instituții media necompromise. Multe granturi au rămas și azi „în aer”, iar anunțurile de angajare au tot fost și fost repetate...

    Pentru că e zona de confort. Iar ieșirea din ea, vorba bancului cu înecatul, este exclusiv treaba celui care se îneacă. Ce-i drept, prin sondajul nostru, am încercat să oferim o vestă de salvare. Și aici, însă, este nevoie de efort ca să o îmbraci.

    __________________

    Acest material este publicat în cadrul proiectului  “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informațiepromovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360. Acest material este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

     

    sursa: media-azi.md

  • Pentru a doua oară, studenții ȘSAJ au mers în vizită la jurnaliștii din România



    Toamna care tocmai s-a încheiat le-a oferit celor 15 studenți ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism (ŞSAJ) șansa de a cunoaște, chiar la început de carieră, cum funcționează câteva importante instituții de presă din București. Vizita a fost scurtă, dar intensă, pe agendă figurând media publice și private. Totul a fost posibil grație sprijinului Misiunii OSCE în Moldova, în cadrul proiectului „Media profesioniste - garanția unei democrații sustenabile”, realizat în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

    Programul a debutat cu o discuție neformală cu Daniel Bojin de la RISE Project România. El le-a vorbit studenților despre conceptul și valorile RISE, despre colaborarea cu colegii de la RISE Moldova, dar și despre farmecul și greutățile jurnalismului de investigație. Un subiect aparte a fost jurnalismul de date ca fundament al investigației de presă, aceasta fiind și tema atelierului pe care, o săptămână mai târziu, Daniel l-a ținut pentru studenții ȘSAJ la Vadul lui Vodă.

    A urmat vizita la Televiziunea Română, unde gazdă ne-a fost Gabriel Giurgiu, realizator de programe și membru al Consiliului de Administrare al postului. Cele două ore petrecute la TVR au fost o simbioză dintre trecut și prezent, studenții aflând ce a însemnat postul public în istoria României de după 1990, dar și care sunt provocările momentului pentru această instituție media. Ei au vizitat redacția Știrilor TVR, studiourile în care sunt produse cele mai cunoscute emisiuni, iar despre specificul muncii zilnice în televiziune au discutat cu dna Carla Pompea, director de programe TVR, pe care au bombardat-o cu întrebări.

    De la TVR am mers la un alt post public ce a făcut istorie - Radio România. Aici, responsabilii din Departamentul Comunicare le-au arătat studenților ce înseamnă Radio România din punct de vedere tehnologic, cum este asigurată emisia și pe ce se pune accent la realizarea materialelor. Iar Maria Țoghină, jurnalistă și membră a Consiliului de Administrare al instituției, le-a vorbit despre „tehnologia” unei bune reputații jurnalistice și importanța acesteia. „La Radio România m-am convins, o dată în plus, că trebuie să credem în ceea ce facem, să relatăm faptele şi să ne conducem de valori precum atitudinea critică și echidistanța politică”, a spus studentul Eugeniu Kanskii. Și Cristina Cornescu a rămas impresionată de cele auzite: „Fiți onești și nu umblați cu jumătăți de măsură! Puteți greși, dar onestitatea vă va salva, căci o greșeală poate fi acceptată, nu și o rea-credință!” - sunt adevărate lecții de profesionalism...”.

    Despre etică, profesionalism și... de ce mulți jurnaliști buni nu au făcut, la viața lor, facultate de profil studenții au discutat la Agenția Națională de Presă AGERPRES. Alexandru Giboi, directorul general al instituţiei, le-a vorbit despre principalele provocări cu care se confruntă agențiile de presă, despre modul în care funcționează acestea și despre parteneriatul dintre AGERPRES, Moldpres și alte structuri similare. Un detaliu curios, dar și încurajator pentru studenți ȘSAJ l-a constituit faptul că Alexandru Giboi a ajuns în media după o facultate tehnică. Pentru ei, acest fapt a reprezentat un exemplu de succes și o dovadă că, dacă ești suficient de perseverent și motivat, reușești. Motivația și perseverența o ajută în munca de zi cu zi și pe Ana Maria Luca, redactor-șef al Departamentului politică internațională al AGERPES. În mod special, ea e ținut să le explice tinerilor de ce, pentru a fi un jurnalist bun, trebuie să fii conectat la realitățile zilei, nu doar la tema propriului subiect. „Mai ales acest lucru este important atunci când relatezi evenimentul internațional - trebuie să vezi lumea în ansamblu, dar și să fii foarte bine documentat”, le-a spus Ana Maria Luca.

    Seara a prins echipa ȘSAJ la „Casa Jurnalistului”, comunitatea de ziariști care, prin curajul și originalitatea cu care abordează realitatea, s-a impus fulgerător pe piața media din România. Aşezaţi pe jos, la mansarda care foloseşte şi pe post de redacție, Lina Vdovîi și colegii ei din „casă” le-au povestit studenților cum s-a născut ideea unei asemenea comunităţi, dar şi despre felul în care se nasc subiectele la care lucrează, uneori, săptămâni și chiar luni întregi. Unul dintre studenți a vrut să afle dacă nu este deprimant să scrii despre lucruri deprimante. Răspunsul a fost unul simplu: „Este o chestiune de alegere. Eroii noștri nu sunt vedete din luminile reflectoarelor, ci oameni simpli, mulți dintre care trăiesc într-un soi de lume paralelă. Noi vrem să le vorbim tuturor despre existența și problemele lor, iar numărul mare de cititori pe care îl are „Casa Jurnalistului” ne spune că suntem pe calea cea dreaptă”. Drept dovadă, Lina Vdovîi le-a arătat un fragment din documentarul de o oră, proaspăt filmat, despre o familie ce trăiește într-un loc rupt de lume din chiar... inima Bucureștiului - Delta Văcărești.

    Tot cu film, la cinema, s-a încheiat și prima zi a vizitei - la invitația Ambasadei Republicii Moldova la București, echipa ȘSAJ a participat la premiera ultimei producții a regizorului Igor Cobileanschi, „Afacerea Est”, turnat în România.

    Cea de-a doua zi a început la Ziare.com, unul dintre cele mai vechi portaluri de știri din România. Primul lucru, remarcat de toată lumea, a fost biroul extrem de mic în care este localizată redacția. Redactorul-șef Bogdana Boga ne-a explicat că aceasta este doar o mică parte a celor care contribuie la conținutul portalului. „De fapt, a menționat ea, aceasta și este marea șansă, dar și marea provocare a online-ului: mulți dintre autorii noștri lucrează din exterior, în redacție fiind prezenți doar cei responsabili de eveniment sau de alte subiecte de actualitate”. Întrebată ce loc ocupă știrile din Republica Moldova pe Ziare.com, Bogdana Boga a recunoscut că frecvența acestora depinde de importanța evenimentelor ce au loc la Chișinău - astfel, pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie, a fost creată o rubrică specială. Cât privește succesul unui portal de știri, Bogdana  Boga spune că nu există o rețetă universală. Contează să ne conducem, și aici, de principiul corectitudinii față de cititor. Un exemplu sunt titlurile false, pe care Ziare.com le evită. Pentru că, spune Bogdana, cititorul nu iartă minciuna.

    De la Ziare.com am mers la Adevărul Holding, unde ne așteptau redactorul-șef al publicației „Adevărul”, Dan Marinescu și redactorul coordonator Ramona Ursu. Discuția a fost despre ziare, despre tiraje și despre situația presei din cele două țări. Studenții au vrut să afle cum se împacă ziarul tipărit cu cel online, iar Dan Marinescu i-a surprins, declarând că viitorul presei - fie că e vorba de ziare, de radio sau de TV - este în online. „Tocmai de aceea, afirmă el, în ziua de azi și, mai ales, cea de mâine jurnalistul trebuie să fie multifuncțional. Nu mai este suficient să știi să scrii. Jurnalistul trebuie să știe să filmeze, să monteze, să facă fotografii și să utilizeze instrumentele multimedia. Căci pe online totul se face din mers...”. La rândul său, Ramona Ursu le-a vorbit studenților despre rolul campaniilor de presă pentru imaginea și credibilitatea unei instituții media. Drept exemplu, ea a adus ultima campanie, desfășurată de „Adevărul” și care vizează cazuri nerezolvate, în ultimii 20-30 de ani, de către poliția română. Potrivit Ramonei, presiunea pe care a pus-o această campanie asupra poliției a făcut să se revină la cazuri pe care mulți le considerau demult îngropate, iar odată cu aceasta a crescut și presiunea societății asupra organelor de drept.

    Ultima destinație a fost Radio Europa FM, unul dintre cele mai populare posturi de radio din România, apreciat în egală măsură pentru muzica bună și pentru reportajele inedite puse pe post. Împreună cu Liliana Nicolae, care de mai mulți ani este și instructor de Jurnalism radio la ȘSAJ, aici ne-a așteptat o echipă extrem de veselă și binevoitoare. Colegii de la Europa FM s-au arătat interesați de evoluțiile de la Chișinău, iar studenții i-au întrebat cum poți face jurnalism serios într-un radio de... divertisment. „Și divertismentul este diferit. Una e bârfa și știrea de bulevard, alta este informarea și cultivarea oamenilor într-o formă mai lejeră”, a fost răspunsul. „Vizita la București este o experiență memorabilă. Am cunoscut oameni cu un bogat background profesional. M-au impresionat toate redacțiile și aș putea reveni oricând aici, pentru că mereu ai ceva nou de învățat. Dar, dacă aș avea ocazia să fac un stagiu, aș alege cu drag Europa FM, pentru echipă de oameni extraordinari și extrem de pozitivi de acolo”, a spus la revenire Dumitrița Andriuță... Ne-am despărțit, făcând schimb de cadouașe (ciocolatele „Chișinăul de seară” au luat locul unor căni cu logoul Europa FM) și cu promisiunea de a reveni. Dar, deja cu o altă promoție a ȘSAJ.

  • Autoarea cărții „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”, Valentina Basiul, în vizită la ȘSAJ



    A răsfoit ziarele, pornind de la colecțiile depozitate la bibliotecă încă din luna august 1991, când a fost adoptată Declarația de Independență. A reconstituit, pas cu pas, cronica și evenimentele vremii, iar odată cu ele - istoria Republicii Moldova. Este vorba despre jurnalista Valentina Basiul de la Radio „Europa Liberă”, care la sfârșit de septembrie și-a lansat cartea „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”. Astăzi, autoarea a fost invitata unui nou Club de Discuții la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, iar întrebările au fost despre ideea cărții, despre istoria țării și despre evoluția presei în 25 de ani.

    Studenții au fost curioși să afle cum s-a născut ideea unui asemenea volum. Potrivit Valentinei, conceptul a apărut spontan, din marea dorință de a înțelege istoria Republicii Moldova și modul în care au fost reflectate în presa scrisă cele mai importante evenimente politice, economice și sociale prin care a trecut țara.

    Pentru a construi o imagine corectă și echilibrată a evenimentelor, jurnalista a citit diverse publicații: oficiale și de opoziție, de limbă rusă sau de română. „Am încercat să îmbin toate vocile și am prezentat subiectele din diferite puncte de vedere, a mărturisit Valentina. Am răsfoit zeci de ziare care au devenit, în timp, documente istorice. Am reconstituit pas cu pas tabloul celor 25 de ani”...

    Studenta Maria Șveț a ținut să afle cum au reacționat după publicarea cărții politicienii din actuala clasă politică, dar și cei care au fost cândva la putere. „Fiecare - diferit”, a răspuns zâmbind Valentina. Întâlnirea s-a încheiat cu o sesiune de autografe, autoarea oferind un mesaj personalizat fiecărui student.

    Valentina Basiul are o experiență bogată în jurnalism. A lucrat la ziarele Timpul și Adevărul Moldova în calitate de reporter politic, editor și redactor-șef adjunct. Din septembrie 2014 este reporteră la Radio Europa Liberă. Colaborează cu Asociația Presei Independente și Centrul pentru Investigații Jurnalistice. Deține mai multe premii profesionale și este printre cei „Zece jurnaliști ai anului 2009”.

Cursuri

Istorii de succes

2016
„Datorită ȘSAJ, jurnalismul a fost o întâmplare fericită”
2014
”La ȘSAJ am învăţat de la cei mai buni specialişti din breaslă, am cunoscut cei mai tari colegi şi am trăit experienţe memorabile”
2013
"Școala a trecut, dar practicile zilnice au rămas: citesc știri în fiecare dimineață și mă documentez din mai multe surse pentru a găsi adevărul"