• Etică și diversitate, curs la care învățăm cum să scriem ca să nu dăunăm



    De ce este important să respectăm Codul deontologic al jurnalistului? Ce înseamnă etica în jurnalism? Ce este discursul de ură, dar stereotipurile și prejudecățile? Cum le evităm? Ce este și cum abordăm diversitatea în presă? Cum scriem corect despre copii? Aceste, dar și alte subiecte au fost abordate la  cursul „Etică și diversitate” din cadrul modulului „Legislația media și deontologia profesională”. Împreună cu studenții au lucrat Natalia Porubin, jurnalistă și comunicatoare și Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.

    Cursul „Etică și diversitate” s-a axat pe două noțiuni: imparțialitate și responsabilitate jurnalistică. Studenții, fiind ghidați de jurnalista Natalia Porubin, au învățat să separe faptele de opinie, ce este plagiatul și manipularea, au discutat despre viața privată vs interesul public. Ca să înțeleagă mai bine unde și cum greșesc jurnaliștii în profesia pe care o practică, discipolii Școlii au analizat  mai multe reportaje televizate pentru a identifica abaterile de la codul deontologic. ”În jurnalism există niște reguli. Nu facem ceea ce vrem noi. Puneți întrebări și veți scrie cele mai interesante articole”, a subliniat trainera.

    În partea a doua a cursului, instructoarea Nadine Gogu a organizat cu studenții mai multe jocuri de rol pentru a-i face să înțeleagă importanța reflectării diversității în mass-media, a non-discriminării, promovând astfel principiile toleranței și multiculturalismului. La fel, au definit împreună stereotipurile pozitive, au punctat diferențele dintre interesul public și interesul publicului și au aflat de ce gândirea critică este esențială. ”Presa nu urăște și nu promovează stereotipurile”, a menționat la finalul cursului Nadine Gogu.

    Discipolii spun că temele și situațiile discutate în cadrul cursului le vor ajuta să practice un jurnalism de calitate și să fie atenți mai ales la cum scriu. ”Nu credeam că există și stereotipuri pozitive”, a subliniat studenta Veronica Baraghin.

  • Tatiana Puiu: ”Interesul public trebuie să prevaleze mereu în materialele jurnalistice”



    Interesul public vs viața privată, protecția surselor,  calomnie și dezinformare, date cu caracter personal,  dreptul la libera exprimare și accesul la informație. Sunt doar câteva subiecte fundamentale discutate în cadrul cursului ”Legi și instituții ce reglementează activitatea mass-media” din modulul Legislația și deontologia profesională. Discipolii Școlii au consultat și au analizat numeroase legi și articole care se referă în mod direct la meseria de jurnalist/ă. Studenții au fost instruiți de jurista Tatiana Puiu și consiliera juridică a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) - Cristina Durnea.

    Pentru a înțelege mai bine care sunt drepturile, dar și obligațiile jurnaliștilor, studenții Școlii au analizat în cadrul cursului mai multe dosare de rezonanță, locale și internaționale, în care au fost încălcare drepturile ziariștilor.

    Avocata Tatiana Puiu a atras atenția cursanților asupra faptului că un jurnalist este obligat să-și apere unul dintre cele mai importante drepturi ale sale - dreptul la libera exprimare. Tot ea le-a vorbit despre calomnie și defăimare. În acest sens, tinerii au analizat câteva cazuri care sunt examinate în prezent la CEDO și au înțeles în ce cazuri jurnaliștii pot fi atacați în instanță pentru calomnie. Interesul public vs viața privată a fost un alt subiect important dezbătut în timpul discuțiilor. Studenții au aflat că nu orice informație privată poate deveni informație de interes public. Cu toate acestea, ”interesul public trebuie să prevaleze mereu”, a subliniat Tatiana Puiu.

    Cursul nu conține doar teorie. În cadrul lui, s-a pus accent în egală măsură și pe partea practică. . Ghidați de consiliera juridică aCJI , Cristina Durnea, jurnaliștii începători au aflat ce este o petiție, au învățat  cum se întocmește corect o cerere de acces la informație, ce informație necesară conține aceasta și care sunt termenii legali în care persoana trebuie să primească un răspuns din partea autorităților. Instructoarea a mai vorbit cu studenții despre avizul de recepție și a punctat cazurile în care jurnaliștii se pot adresa în instanțele de judecată.

    Ce este un contract de autor și cum publicăm dezmințirile au fost alte două subiecte care au trezit interes din partea discipolilor Școlii. Jurnaliștii în devenire au aflat ce este un contract de muncă și în ce cazuri e bine să încheie cu angajatorul un contract de autor.

    Studenta Nadejda Mlecicova a fost interesată să afle ce sancțiuni riscă politicienii sau persoanele publice pentru intimidarea presei, iar Oxana Roșca a ținut să afle cum și dacă sunt sancționați pentru calomnie jurnaliștii din Moldova. ”Libertatea de exprimare nu trebuie să lezeze drepturile și libertățile altor persoane”, a punctat la finalul cursului Cristina Durnea.

  • INVITAȚIE: Reportajul scris dispare sau se transformă?



    Școala de Studii Avansate în Jurnalism (ȘSAJ) invită reprezentanții mass-media și pe toți cei pasionați de scris  la o discuție cu Liliana Nicolae, autoare de sute de reportaje scrise și radio. Este fostă jurnalistă BBC România, în prezent producătoare la Radio Europa FM București. 

    Liliana Nicolae va discuta cu jurnaliștii din Republica Moldova despre transformarea reportajului scris în presa din România, dar și din Republica Moldova. În ce se transformă acest gen clasic de jurnalism, cum și de ce? 

    Întâlnirea va avea loc joi, 11 noiembrie 2021, între orele 18:00-20:00, în incinta ȘSAJ, str. Veronica Micle 1/1, etajul 2, orașul Chișinău

    Jurnaliștii și toți cei interesați de subiect sunt rugați să se înregistreze din timp, completând acest formular. Participarea este gratuită.

    Evenimentul se va desfășura respectând și asigurând toate măsurile și regulile de prevenire a răspândirii COVID-19.

    Liliana Nicolae are o experiență de peste 25 de ani în presă. Din 1999 și până în 2008 a fot redactoare la BBC World Service, serviciul de limbă română, biroul din București. A realizat mai multe reportaje din Irak, Kosovo și Transnistria. După închiderea secției de limbă română a BBC World Service, în 2008, a lucrat o vreme la Radio România Actualități. În prezent activează la Radio Europa FM din București. De asemenea, Liliana predă la ȘSAJ cursul Documentarul radio.

    De-a lungul carierei a primit mai multe premii pentru reportajele sale, printre care „Cel mai bun reportaj radio”, acordat de Clubul Român de Presă, în 2003; „Reporter European”, acordat de Parlamentul European în 2008 și 2013; „Cel mai bun articol de presă scrisă”, oferit de Agenția RADOR în 2009. În 2010, UZPR i-a acordat premiul „Jurnalistul - Actorul social”, iar în 2011 s-a ales cu premiul pentru cel mai bun reportaj radiofonic, acordat de Agenția RADOR. Liliana are două nominalizări la Festivalul internaţional de documentare radio PRIX Europa (2010 şi 2011).

    Liliana Nicolae este și autoarea cărților de reportaje „Locuri. Oameni. Povești” și „30 de povestiri adevărate”.

    Acest eveniment este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK și implementat de Internews în Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.

  • Metode și tehnici de predare creativă pe offline și online: curs de instruire pentru trainerii ȘSAJ



    Sfârșitul ultimei luni de toamnă aduce la Școala de Studii Avansate în Jurnalism un nou training. De data aceasta, cei care vor beneficia de instruire vor fi nu studenții Școlii, ci instructorii lor. Timp de două zile, pe 20 și 27 noiembrie 2021, cei mai buni jurnaliști și experți media din țară vor participa la un curs de instruire unde vor afla și vor învăța diverse metode și principii (offline și online) utilizate în educația adulților. Trainerii vor fi ghidați de Natalia Grîu, expertă în educație.  

    Cursul de instruire este structurat în mai multe sesiuni și include diverse activități practice. Accentul va fi pus pe specificul formării adulților. Cei 20 de instructori și instructoare ale Școlii, care și-au anunțat prezența, vor lucra atât individual, cât și în echipă și vor identifica împreună tehnici interactive pentru lectura analitică a textului. Ei vor analiza metodele care stimulează creativitatea, vor afla cum să capteze atenția discipolilor, cum să-i motiveze și, nu în ultimul rând, cum să transmită într-o manieră cât mai interactivă, accesibilă și atractivă ceea ce știu ei altora - discipolilor ȘSAJ.

    Trainera cursului de instruire, Natalia Grîu, a fost secretară de Stat a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Anterior a lucrat în calitate de consultantă principală în cadrul aceluiași minister. Este autoarea și coautoarea a zeci de manuale, suporturi didactice și articole științifice. Printre manualele scrise de ea se numără și „Educație pentru Media”, manual și ghid pentru cadrele didactice, elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent.

    Acest eveniment este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK și implementat de Internews în Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.

  • Știrea falsă și fact-checking sau cum să nu devenim victimele manipulării



    Propagandă, manipulare și dezinformare - termenii care au devenit în ultimii ani tot mai cunoscuți consumatorilor de informații. În prezent, suntem nevoiți să facem față unei avalanșe de știri manipulative și false, mai ales pe online - spațiul unde acestea sunt promovate cu ușurință. Cum să înțelegem însă că o știre este falsă? Cum ne dăm seama că o fotografie este trucată și care sunt elementele cheie ale unui profil fals? Studenții Școlii află răspunsuri la aceste întrebări chiar de la începutul anului academic. Ei sunt instruiți să discearnă între o știre falsă, care manipulează și dezinformează și una scrisă conform rigorilor profesionale de la instructorii: Viorica Zaharia, jurnalistă și președintă a Consiliului de Presă din Moldova și Dumitru Stoianov, reporter și fact checker la RISE Moldova.   

    Cursurile ”Știrea falsă” și ”Fact-checking” au încheiat cel de-al doilea modul ”Legislația mass-media și deontologia profesională”. Acestea au fost mai dinamice și s-au bazat pe metode de combatere a manipulării și a informațiilor false. Viorica Zaharia a discutat cu studenții despre fenomenul de propagandă și manipulare. Discipolii au realizat mai multe exerciții practice și au analizat în grup diverse materiale jurnalistice în care au fost trucate fie știrile, fie imaginile. 

    Ca să vă dați seama dacă o fotografie sau o imagine este falsă sau nu, atrageți mereu atenția la câteva elemente esențiale: data când a fost realizată poza și locul unde a fost făcută. Analizați datele care contrazic, ca de exemplu: îmbrăcămintea, arhitectura, anotimpul, peisajul, spațiul temporal, și, nu în ultimul rând, verificați persoana care a publicat imaginea sau sursa, adică site-ul pe care a fost postată. O redacție media care se respectă va indica mereu pe pagina sa datele de contact. Cele fake - nu o fac niciodată”, a menționat Viorica Zaharia.

    De la Dumitru Stoianov, instructorul cursului ”Fact-checking”, studenții au aflat ce este fact-checking-ul editorial și care este importanța acestuia pentru jurnaliștii de investigație și nu numai. Trainerul a atras atenția cursanților asupra fenomenului de gândire critică și a subliniat cât de important este să fii obiectiv, credibil, echidistant și imparțial în jurnalism. 

    Nu împărțiți totul în alb și negru, în bine și rău. Fiți corecți, căci greșelile nu se iartă în jurnalism”, a spus instructorul.

    Pentru a asimila informația studiată, discipolii Școlii au avut de realizat și câteva exerciții practice: au analizat individual aspectele unui profil fals, au cercetat credibilitatea unei surse și au memorizat care sunt tehnicile avansate de căutare și verificare a informațiilor în spațiul online. ”Dacă vreți să scrieți despre lume, trebuie să știți încotro merge lumea”, a adăugat la final Dumitru Stoianov.

    Studenții ȘSAJ spun că aceste două cursuri au fost o adevărată provocare pentru ei. ”Acum vom fi mult mai atenți la surse și vom verifica mai minuțios informația”, a spus studenta Nadejda Mlecicova.

  • Mihaela Gherasim: ”Aflarea informației - elementul cheie care stă la baza unui interviu”



    Ce este interviul și care este scopul acestuia? Ce alegem: tema sau interlocutorul? De ce pregătirea este esențială înainte de a începe interviul? Cum să formulăm corect întrebările și de ce nu este bine să ne plătim sursele? Sunt doar câteva întrebări care au stat la baza cursului „Interviul și Tehnici de intervievare”. Timp de patru zile alături și împreună cu studenții Școlii a lucrat Mihaela Gherasim, fostă jurnalistă, în prezent consultantă în comunicare la PNUD Moldova.

    Cursul a debutat cu o scurtă prezentare teoretică a interviului ca gen jurnalistic. Viitorii ziariști au aflat și au notat că un interviu reușit trebuie să fie întotdeauna planificat, documentat și bine structurat. Tinerii au reținut că există mai multe tipuri de interviu, au primit sfaturi utile pentru formularea eficientă a unor întrebări și au memorizat ce tipuri de întrebări nu trebuie să fie adresate în timpul unei discuții. ”Încercați să evitați la maxim posibil întrebările de genul: Ce părere aveți? Ce sentimente trăiți acum? Ce s-ar fi întâmplat dacă...? sau Trebuie să știu acum: da sau nu?”, a subliniat Mihaela Gherasim.

    Fiind la început de carieră, discipolii au fost interesați să afle cum să se comporte în cazul în care cineva refuză să le ofere un interviu. ”Fie scrieți articolul fără interviu, fie scrieți interviul, dar menționați că după mai multe încercări interlocutorul nu a mai răspuns la telefon sau, pur și simplu, convingeți-l pe acesta să vorbească. Fiți insistenți”, a adăugat instructoarea.

    Pentru a înțelege mai bine cum se scrie corect acest gen de presă, studenții Școlii au aplicat în practică toate cunoștințele teoretice. Cursanții au realizat un interviu cu cineva din familie, au transformat un citat într-un interviu, au scris un lead în baza unei declarații de presă, au căutat informații noi despre mai multe personalități, au testat și jocul de rol, punându-se în pielea interlocutorului și testând, astfel, diversitatea acestora. ”Exercițiile practice au completat teoria. Știm că avem încă multe de învățat”, a spus la finalul cursului studenta Diana Lvovschi.

    În această săptămână, la Școala de Jurnalism, a început primul curs Legi și instituții ce reglementează activitatea mass-media din cel de-al doilea modul: Legislația media și deontologia profesională.

  • Liliana Barbăroșie: „Radioul ne ajută să creăm imagini în mintea ascultătorului”



    V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă dincolo de undele radio sau cum apare un material radiofonic? Dar cum jurnaliștii atrag atenția ascultătorilor și cum le mențin curiozitatea pentru un reportaj? Studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism află răspunsuri la aceste întrebări în cadrul Modulului Audio, cursul Jurnalism radio. Ei sunt ghidați prin lumea sunetelor de către instructoarea Liliana Barbăroșie, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a ȘSAJ, promoția întâi (2006-2007).  

    Cursul a durat cinci zile și s-a axat mai mult pe conținutul textului jurnalistic. Liliana Barbăroșie a explicat cursanților prin ce se deosebește un text scris pentru ziar de unul scris pentru radio, le-a vorbit despre modalitatea corectă de citare a surselor și a identificat  împreună cu studenții diverși conectori radiofonici. „În radio textul trebuie să fie concis și coerent. Trebuie să vorbim mereu pe înțelesul oamenilor”, a menționat instructoarea.

    Pentru a însuși mai bine specificul muncii unui reporter de radio, studenții au avut de realizat câteva materiale jurnalistice: un sound picture (o poveste din sunete), un interviu și o relatare. Lucrările practice au fost analizate și evaluate după trei principii fundamentale: relevanță, echilibrul surselor și limbajul folosit. „Un produs jurnalistic trebuie să respecte niște cerințe clare, iar jurnalistul trebuie să inspire încredere”, a conchis Liliana Barbăroșie.

    Discipolii spun că acest curs a fost o adevărată provocare pentru ei. Pentru prima dată au realizat individual un material complet pentru radio, adică intervievarea surselor, scrierea textului, înregistrarea vocii, editarea audio și montarea. „Chiar dacă nu-i ușor, voi încerca să-mi creez propriul stil în radio. Avem tare multe de învățat”, a spus la finalul cursului studenta Nadejda Mlecicova.   

Cursuri

Istorii de succes

2016
„Jurnalismul nu tolerează lenea și frica”
2014
„Nu regret că am ales ȘSAJ în locul unui masterat în jurnalism. Și iată de ce...”
2010
„Școala de Studii Avansate în Jurnalism, portița mea spre libertate”