• Tatiana Puiu: ”Interesul public trebuie să prevaleze mereu în materialele jurnalistice”



    Interesul public vs viața privată, protecția surselor,  calomnie și dezinformare, date cu caracter personal,  dreptul la libera exprimare și accesul la informație. Sunt doar câteva subiecte fundamentale discutate în cadrul cursului ”Legi și instituții ce reglementează activitatea mass-media” din modulul Legislația și deontologia profesională. Discipolii Școlii au consultat și au analizat numeroase legi și articole care se referă în mod direct la meseria de jurnalist/ă. Studenții au fost instruiți de jurista Tatiana Puiu și consiliera juridică a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) - Cristina Durnea.

    Pentru a înțelege mai bine care sunt drepturile, dar și obligațiile jurnaliștilor, studenții Școlii au analizat în cadrul cursului mai multe dosare de rezonanță, locale și internaționale, în care au fost încălcare drepturile ziariștilor.

    Avocata Tatiana Puiu a atras atenția cursanților asupra faptului că un jurnalist este obligat să-și apere unul dintre cele mai importante drepturi ale sale - dreptul la libera exprimare. Tot ea le-a vorbit despre calomnie și defăimare. În acest sens, tinerii au analizat câteva cazuri care sunt examinate în prezent la CEDO și au înțeles în ce cazuri jurnaliștii pot fi atacați în instanță pentru calomnie. Interesul public vs viața privată a fost un alt subiect important dezbătut în timpul discuțiilor. Studenții au aflat că nu orice informație privată poate deveni informație de interes public. Cu toate acestea, ”interesul public trebuie să prevaleze mereu”, a subliniat Tatiana Puiu.

    Cursul nu conține doar teorie. În cadrul lui, s-a pus accent în egală măsură și pe partea practică. . Ghidați de consiliera juridică aCJI , Cristina Durnea, jurnaliștii începători au aflat ce este o petiție, au învățat  cum se întocmește corect o cerere de acces la informație, ce informație necesară conține aceasta și care sunt termenii legali în care persoana trebuie să primească un răspuns din partea autorităților. Instructoarea a mai vorbit cu studenții despre avizul de recepție și a punctat cazurile în care jurnaliștii se pot adresa în instanțele de judecată.

    Ce este un contract de autor și cum publicăm dezmințirile au fost alte două subiecte care au trezit interes din partea discipolilor Școlii. Jurnaliștii în devenire au aflat ce este un contract de muncă și în ce cazuri e bine să încheie cu angajatorul un contract de autor.

    Studenta Nadejda Mlecicova a fost interesată să afle ce sancțiuni riscă politicienii sau persoanele publice pentru intimidarea presei, iar Oxana Roșca a ținut să afle cum și dacă sunt sancționați pentru calomnie jurnaliștii din Moldova. ”Libertatea de exprimare nu trebuie să lezeze drepturile și libertățile altor persoane”, a punctat la finalul cursului Cristina Durnea.

  • Liliana Nicolae: „Oamenii au nevoie de povești spuse pe îndelete”



    Reportajul scris dispare sau se transformă? Cum și de ce? Ce contează mai mult într-un reportaj: forma sau conținutul? Poate detaliile, emoționalul sau senzaționalul? Cum să scriem simplu, pe înțelesul celui mai bun prieten, dar în același timp, complet și armonios? Cum să ieșim din tiparele jurnalistice și să fim diferiți de alți reporteri? Aceste întrebări au stat la baza unui meetup, organizat de Școala de Studii Avansate în Jurnalism pe data de 11 noiembrie.  Mai mulți jurnaliști din presa scrisă, online, radio și TV din Chișinău au participat la o discuție informală cu Liliana Nicolae, fostă jurnalistă BBC România, în prezent, jurnalistă la Radio Europe FM din București și instructoarea cursului „Documentarul radio” la ȘSAJ.

    Cu o experiență de aproape 30 de ani în jurnalism, câștigătoare a mai multor premii pentru reportajele sale și autoarea a două cărți de reportaje, Liliana Nicolae a discutat cu mai mulți jurnaliști din Republica Moldova despre transformările prin care trece astăzi clasicul gen jurnalistic - reportajul. Potrivit ei, ritmul în presă s-a schimbat mult în ultimii 30 de ani. Suntem tot mai grăbiți și tot mai departe de realitate, iar mulți reporteri nu mai merg pe terenCu toate acestea, „reportajul este tocmai genul de jurnalism care se face doar pe teren și nu în redacție”, a subliniat jurnalista de la București.

    Prezentă la eveniment, Lilia Carauș-Țurcanu, reporteră la TVR Moldova, a fost interesată să afle de la invitată cum trebuie să se reinventeze jurnaliștii, cum și unde  să caute subiecte interesante și cum să scrie de fiecare dată diferit? „E o capcană a meseriei, iar o rețetă ca la carte nu există”, a răspuns Liliana Nicolae. „Totul ține de creativitatea și imaginația reporterului. Ca să reziști pe piață trebuie să fii diferit de colegii tăi de breaslă. Trebuie să ai mereu ochii deschiși și să vezi subiectele care par, la prima vedere, banale. Marele avantaj al reportajului este faptul că anume acest gen jurnalistic este reținut mult mai ușor de public. Reportajul trebuie să fie despre oameni și cu oameni. De-a lungul activității mele am înțeles că oamenii au nevoie de povești spuse pe îndelete. Și, cel mai important, nu toți trebuie să facă reportaje. Cu toate acestea, nu cred că există vreun jurnalist care nu poate face reportaje”, a mai adăugat jurnalista din România.

    În ce constă marea provocare și schimbarea prin care trece astăzi reportajul? - a fost o altă întrebare care a stârnit curiozitatea participanților la discuții. „Transformarea a venit o dată cu pandemia și a felului cum sunt construite redacțiile. În jurnalism trebuie să te adaptezi mereu. Terenul este marele farmec al acestei meserii și sper să revenim la modul clasic de a face reportajele, iar în pandemie tot ce contează e grija de propria sănătate”, a reiterat invitata.

    Jurnalista de la Radio Europa FM a mai spus că în ultimii ani s-au modificat și criteriile reportajului. „S-au schimbat subiectele, unghiurile de abordare și oamenii. Trebuie să învățăm să gândim subiectele, nu doar să le scriem. Asta le spun și studenților de la Școala de Studii Avansate în Jurnalism”, a menționat Liliana Nicolae.

    Este jurnalista care adaugă multă culoare fiecărui reportaj pe care îl scrie. E o profesionistă. E cea care te marchează prin fiecare material audio și te transpune în istoria poveștii sale prin real și emoțional”, a spus la finalul discuțiilor Liliana Chisari, psihologă și absolventă a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, promoția 2016-2017.

    O altă participantă la discuții - Lilia Carauș-Țurcanu - reporteră la TVR Moldova, și ea absolventa ȘSAJ, promoția 2012-2013, a spus că reportajul este unul din genurile jurnalistice care o pasionează, iar tema discutată la meetup a fost una prețioasă și utilă pentru jurnaliști. „M-a bucurat sa mi se confirme faptul că, în ciuda timpurilor pe care le traversăm și a progresului tehnologic, genurile jurnalistice clasice nu vor muri niciodată. Ele țin cont de schimbările care se produc, se adaptează tendințelor, dar, totodată, rămân mereu un reper la care revenim cu drag, iar și iar. În cadrul discuției, mi s-a confirmat încă o dată, că oamenii sunt sețoși să cunoască povești, să descopere alți oameni și să se lase inspirați de cei care au avut curajul să-și deschidă inima și să devină protagoniști ai reportajelor TV, radio sau de presă scrisă. Așa că, reportajul sigur nu moare, el se transformă”, a mai spus Lilia.

    Meetup-ul cu Liliana Nicolae este primul din seria de întâlniri informale cu participarea jurnaliștilor din Republica Moldova și studenților ȘSAJ, organizate de Școală în anul academic 2021-2022. Aceste tipuri de evenimente au ca scop fortificarea comunității de jurnaliști și crearea de legături profesionale. În cadrul lor, participanții au ocazia să cunoască noi abordări, platforme, instrumente de lucru specifice profesiei, datorită cărora conținutul materialelor jurnalistice să se îmbunătățească, iar publicațiile media să fie durabile. 

    Acest eveniment este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK și implementat de Internews în Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.

  • Etică și diversitate, curs la care învățăm cum să scriem ca să nu dăunăm



    De ce este important să respectăm Codul deontologic al jurnalistului? Ce înseamnă etica în jurnalism? Ce este discursul de ură, dar stereotipurile și prejudecățile? Cum le evităm? Ce este și cum abordăm diversitatea în presă? Cum scriem corect despre copii? Aceste, dar și alte subiecte au fost abordate la  cursul „Etică și diversitate” din cadrul modulului „Legislația media și deontologia profesională”. Împreună cu studenții au lucrat Natalia Porubin, jurnalistă și comunicatoare și Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.

    Cursul „Etică și diversitate” s-a axat pe două noțiuni: imparțialitate și responsabilitate jurnalistică. Studenții, fiind ghidați de jurnalista Natalia Porubin, au învățat să separe faptele de opinie, ce este plagiatul și manipularea, au discutat despre viața privată vs interesul public. Ca să înțeleagă mai bine unde și cum greșesc jurnaliștii în profesia pe care o practică, discipolii Școlii au analizat  mai multe reportaje televizate pentru a identifica abaterile de la codul deontologic. ”În jurnalism există niște reguli. Nu facem ceea ce vrem noi. Puneți întrebări și veți scrie cele mai interesante articole”, a subliniat trainera.

    În partea a doua a cursului, instructoarea Nadine Gogu a organizat cu studenții mai multe jocuri de rol pentru a-i face să înțeleagă importanța reflectării diversității în mass-media, a non-discriminării, promovând astfel principiile toleranței și multiculturalismului. La fel, au definit împreună stereotipurile pozitive, au punctat diferențele dintre interesul public și interesul publicului și au aflat de ce gândirea critică este esențială. ”Presa nu urăște și nu promovează stereotipurile”, a menționat la finalul cursului Nadine Gogu.

    Discipolii spun că temele și situațiile discutate în cadrul cursului le vor ajuta să practice un jurnalism de calitate și să fie atenți mai ales la cum scriu. ”Nu credeam că există și stereotipuri pozitive”, a subliniat studenta Veronica Baraghin.

  • Mihaela Gherasim: ”Aflarea informației - elementul cheie care stă la baza unui interviu”



    Ce este interviul și care este scopul acestuia? Ce alegem: tema sau interlocutorul? De ce pregătirea este esențială înainte de a începe interviul? Cum să formulăm corect întrebările și de ce nu este bine să ne plătim sursele? Sunt doar câteva întrebări care au stat la baza cursului „Interviul și Tehnici de intervievare”. Timp de patru zile alături și împreună cu studenții Școlii a lucrat Mihaela Gherasim, fostă jurnalistă, în prezent consultantă în comunicare la PNUD Moldova.

    Cursul a debutat cu o scurtă prezentare teoretică a interviului ca gen jurnalistic. Viitorii ziariști au aflat și au notat că un interviu reușit trebuie să fie întotdeauna planificat, documentat și bine structurat. Tinerii au reținut că există mai multe tipuri de interviu, au primit sfaturi utile pentru formularea eficientă a unor întrebări și au memorizat ce tipuri de întrebări nu trebuie să fie adresate în timpul unei discuții. ”Încercați să evitați la maxim posibil întrebările de genul: Ce părere aveți? Ce sentimente trăiți acum? Ce s-ar fi întâmplat dacă...? sau Trebuie să știu acum: da sau nu?”, a subliniat Mihaela Gherasim.

    Fiind la început de carieră, discipolii au fost interesați să afle cum să se comporte în cazul în care cineva refuză să le ofere un interviu. ”Fie scrieți articolul fără interviu, fie scrieți interviul, dar menționați că după mai multe încercări interlocutorul nu a mai răspuns la telefon sau, pur și simplu, convingeți-l pe acesta să vorbească. Fiți insistenți”, a adăugat instructoarea.

    Pentru a înțelege mai bine cum se scrie corect acest gen de presă, studenții Școlii au aplicat în practică toate cunoștințele teoretice. Cursanții au realizat un interviu cu cineva din familie, au transformat un citat într-un interviu, au scris un lead în baza unei declarații de presă, au căutat informații noi despre mai multe personalități, au testat și jocul de rol, punându-se în pielea interlocutorului și testând, astfel, diversitatea acestora. ”Exercițiile practice au completat teoria. Știm că avem încă multe de învățat”, a spus la finalul cursului studenta Diana Lvovschi.

    În această săptămână, la Școala de Jurnalism, a început primul curs Legi și instituții ce reglementează activitatea mass-media din cel de-al doilea modul: Legislația media și deontologia profesională.

  • Metode și tehnici de predare creativă pe offline și online: curs de instruire pentru trainerii ȘSAJ



    Sfârșitul ultimei luni de toamnă aduce la Școala de Studii Avansate în Jurnalism un nou training. De data aceasta, cei care vor beneficia de instruire vor fi nu studenții Școlii, ci instructorii lor. Timp de două zile, pe 20 și 27 noiembrie 2021, cei mai buni jurnaliști și experți media din țară vor participa la un curs de instruire unde vor afla și vor învăța diverse metode și principii (offline și online) utilizate în educația adulților. Trainerii vor fi ghidați de Natalia Grîu, expertă în educație.  

    Cursul de instruire este structurat în mai multe sesiuni și include diverse activități practice. Accentul va fi pus pe specificul formării adulților. Cei 20 de instructori și instructoare ale Școlii, care și-au anunțat prezența, vor lucra atât individual, cât și în echipă și vor identifica împreună tehnici interactive pentru lectura analitică a textului. Ei vor analiza metodele care stimulează creativitatea, vor afla cum să capteze atenția discipolilor, cum să-i motiveze și, nu în ultimul rând, cum să transmită într-o manieră cât mai interactivă, accesibilă și atractivă ceea ce știu ei altora - discipolilor ȘSAJ.

    Trainera cursului de instruire, Natalia Grîu, a fost secretară de Stat a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Anterior a lucrat în calitate de consultantă principală în cadrul aceluiași minister. Este autoarea și coautoarea a zeci de manuale, suporturi didactice și articole științifice. Printre manualele scrise de ea se numără și „Educație pentru Media”, manual și ghid pentru cadrele didactice, elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent.

    Acest eveniment este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK și implementat de Internews în Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.

  • Storytelling audio, curs care ne învață să creăm povești în căști



    Cum să creăm imagini fără imagini? Cum să scriem ca să captăm atenția radioascultătorului? Cum să-l teleportăm pe acesta în mijlocul evenimentelor și ce tehnici de narațiune să folosim pentru a deveni un audio storyteller bun? Despre asta și nu numai discipolii Școlii au discutat la cursul Storytelling audio, modulul 03: Audio. Timp de patru zile cu studenții a lucrat Diana Răilean, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, promoția 2008-2009.

    După ce au asimilat cu succes elementele de scriere a unui interviu și a unei relatări pentru radio, studenții Școlii au continuat să exploreze genurile jurnalistice. De data aceasta tinerii au avut de realizat un storytelling audio sau, altfel spus, un reportaj radiofonic.

    Cursul a început cu punctarea unor particularități specifice unui reportaj scris pentru radio. Potrivit instructoarei, reporterul trebuie să fie mereu prezent cu vocea sa, iar informațiile pe care le transmite acesta trebuie să fie clare și concise. „Emoția, bucuria sau supărarea se simt în vocea jurnalistului. Încercați să evitați limbajul de lemn, dar nici nu exagerați cu prea multe figuri de stil”, a adăugat Diana Răilean.

    Descrierea este un alt element cheie al narațiunii audio. În condițiile în care radio  nu poate reda imagini, așa cum se întâmplă în cazul unui reportaj televizat, jurnalistul trebuie să folosească în materialul său cât mai multe detalii pe care le vede și le aude în jurul său. În acest mod, ascultătorul își va putea imagina evenimentul propriu-zis, chiar dacă nu este prezent acolo. „Un reportaj radio începe întotdeauna cu o ambianță. Astfel, îl teleportez pe ascultător direct în mijlocul evenimentului. Îl facem pe el să vadă și să audă ceea ce vedem și auzim noi. Fiți parte a ambianței voastre”, a adăugat instructoarea.

  • Liliana Barbăroșie: „Radioul ne ajută să creăm imagini în mintea ascultătorului”



    V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă dincolo de undele radio sau cum apare un material radiofonic? Dar cum jurnaliștii atrag atenția ascultătorilor și cum le mențin curiozitatea pentru un reportaj? Studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism află răspunsuri la aceste întrebări în cadrul Modulului Audio, cursul Jurnalism radio. Ei sunt ghidați prin lumea sunetelor de către instructoarea Liliana Barbăroșie, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a ȘSAJ, promoția întâi (2006-2007).  

    Cursul a durat cinci zile și s-a axat mai mult pe conținutul textului jurnalistic. Liliana Barbăroșie a explicat cursanților prin ce se deosebește un text scris pentru ziar de unul scris pentru radio, le-a vorbit despre modalitatea corectă de citare a surselor și a identificat  împreună cu studenții diverși conectori radiofonici. „În radio textul trebuie să fie concis și coerent. Trebuie să vorbim mereu pe înțelesul oamenilor”, a menționat instructoarea.

    Pentru a însuși mai bine specificul muncii unui reporter de radio, studenții au avut de realizat câteva materiale jurnalistice: un sound picture (o poveste din sunete), un interviu și o relatare. Lucrările practice au fost analizate și evaluate după trei principii fundamentale: relevanță, echilibrul surselor și limbajul folosit. „Un produs jurnalistic trebuie să respecte niște cerințe clare, iar jurnalistul trebuie să inspire încredere”, a conchis Liliana Barbăroșie.

    Discipolii spun că acest curs a fost o adevărată provocare pentru ei. Pentru prima dată au realizat individual un material complet pentru radio, adică intervievarea surselor, scrierea textului, înregistrarea vocii, editarea audio și montarea. „Chiar dacă nu-i ușor, voi încerca să-mi creez propriul stil în radio. Avem tare multe de învățat”, a spus la finalul cursului studenta Nadejda Mlecicova.   

Cursuri

Istorii de succes

2017
„Voi deveni, totuși, un detectiv, doar că în jurnalism”
2014
„Despre instructorii ȘSAJ aș putea scrie o istorie aparte...”
2008
„Lecțiile învățate la ȘSAJ ne-au ajutat să fim buni în meserie”