×

Mesaj de eroare

Notice: Undefined offset: 0 în include() (linia 27 din /var/www/scoaladejurnalism.md/public_html/sites/all/themes/ssaj/templates/views/views-view-list--courses-front.tpl.php).
  • Tatiana Puiu: ”Interesul public trebuie să prevaleze mereu în materialele jurnalistice”



    Interesul public vs viața privată, protecția surselor,  calomnie și dezinformare, date cu caracter personal,  dreptul la libera exprimare și accesul la informație. Sunt doar câteva subiecte fundamentale discutate în cadrul cursului ”Legi și instituții ce reglementează activitatea mass-media” din modulul Legislația și deontologia profesională. Discipolii Școlii au consultat și au analizat numeroase legi și articole care se referă în mod direct la meseria de jurnalist/ă. Studenții au fost instruiți de jurista Tatiana Puiu și consiliera juridică a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) - Cristina Durnea.

    Pentru a înțelege mai bine care sunt drepturile, dar și obligațiile jurnaliștilor, studenții Școlii au analizat în cadrul cursului mai multe dosare de rezonanță, locale și internaționale, în care au fost încălcare drepturile ziariștilor.

    Avocata Tatiana Puiu a atras atenția cursanților asupra faptului că un jurnalist este obligat să-și apere unul dintre cele mai importante drepturi ale sale - dreptul la libera exprimare. Tot ea le-a vorbit despre calomnie și defăimare. În acest sens, tinerii au analizat câteva cazuri care sunt examinate în prezent la CEDO și au înțeles în ce cazuri jurnaliștii pot fi atacați în instanță pentru calomnie. Interesul public vs viața privată a fost un alt subiect important dezbătut în timpul discuțiilor. Studenții au aflat că nu orice informație privată poate deveni informație de interes public. Cu toate acestea, ”interesul public trebuie să prevaleze mereu”, a subliniat Tatiana Puiu.

    Cursul nu conține doar teorie. În cadrul lui, s-a pus accent în egală măsură și pe partea practică. . Ghidați de consiliera juridică aCJI , Cristina Durnea, jurnaliștii începători au aflat ce este o petiție, au învățat  cum se întocmește corect o cerere de acces la informație, ce informație necesară conține aceasta și care sunt termenii legali în care persoana trebuie să primească un răspuns din partea autorităților. Instructoarea a mai vorbit cu studenții despre avizul de recepție și a punctat cazurile în care jurnaliștii se pot adresa în instanțele de judecată.

    Ce este un contract de autor și cum publicăm dezmințirile au fost alte două subiecte care au trezit interes din partea discipolilor Școlii. Jurnaliștii în devenire au aflat ce este un contract de muncă și în ce cazuri e bine să încheie cu angajatorul un contract de autor.

    Studenta Nadejda Mlecicova a fost interesată să afle ce sancțiuni riscă politicienii sau persoanele publice pentru intimidarea presei, iar Oxana Roșca a ținut să afle cum și dacă sunt sancționați pentru calomnie jurnaliștii din Moldova. ”Libertatea de exprimare nu trebuie să lezeze drepturile și libertățile altor persoane”, a punctat la finalul cursului Cristina Durnea.

  • Etică și diversitate, curs la care învățăm cum să scriem ca să nu dăunăm



    De ce este important să respectăm Codul deontologic al jurnalistului? Ce înseamnă etica în jurnalism? Ce este discursul de ură, dar stereotipurile și prejudecățile? Cum le evităm? Ce este și cum abordăm diversitatea în presă? Cum scriem corect despre copii? Aceste, dar și alte subiecte au fost abordate la  cursul „Etică și diversitate” din cadrul modulului „Legislația media și deontologia profesională”. Împreună cu studenții au lucrat Natalia Porubin, jurnalistă și comunicatoare și Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.

    Cursul „Etică și diversitate” s-a axat pe două noțiuni: imparțialitate și responsabilitate jurnalistică. Studenții, fiind ghidați de jurnalista Natalia Porubin, au învățat să separe faptele de opinie, ce este plagiatul și manipularea, au discutat despre viața privată vs interesul public. Ca să înțeleagă mai bine unde și cum greșesc jurnaliștii în profesia pe care o practică, discipolii Școlii au analizat  mai multe reportaje televizate pentru a identifica abaterile de la codul deontologic. ”În jurnalism există niște reguli. Nu facem ceea ce vrem noi. Puneți întrebări și veți scrie cele mai interesante articole”, a subliniat trainera.

    În partea a doua a cursului, instructoarea Nadine Gogu a organizat cu studenții mai multe jocuri de rol pentru a-i face să înțeleagă importanța reflectării diversității în mass-media, a non-discriminării, promovând astfel principiile toleranței și multiculturalismului. La fel, au definit împreună stereotipurile pozitive, au punctat diferențele dintre interesul public și interesul publicului și au aflat de ce gândirea critică este esențială. ”Presa nu urăște și nu promovează stereotipurile”, a menționat la finalul cursului Nadine Gogu.

    Discipolii spun că temele și situațiile discutate în cadrul cursului le vor ajuta să practice un jurnalism de calitate și să fie atenți mai ales la cum scriu. ”Nu credeam că există și stereotipuri pozitive”, a subliniat studenta Veronica Baraghin.

  • Storytelling audio, curs care ne învață să creăm povești în căști



    Cum să creăm imagini fără imagini? Cum să scriem ca să captăm atenția radioascultătorului? Cum să-l teleportăm pe acesta în mijlocul evenimentelor și ce tehnici de narațiune să folosim pentru a deveni un audio storyteller bun? Despre asta și nu numai discipolii Școlii au discutat la cursul Storytelling audio, modulul 03: Audio. Timp de patru zile cu studenții a lucrat Diana Răilean, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, promoția 2008-2009.

    După ce au asimilat cu succes elementele de scriere a unui interviu și a unei relatări pentru radio, studenții Școlii au continuat să exploreze genurile jurnalistice. De data aceasta tinerii au avut de realizat un storytelling audio sau, altfel spus, un reportaj radiofonic.

    Cursul a început cu punctarea unor particularități specifice unui reportaj scris pentru radio. Potrivit instructoarei, reporterul trebuie să fie mereu prezent cu vocea sa, iar informațiile pe care le transmite acesta trebuie să fie clare și concise. „Emoția, bucuria sau supărarea se simt în vocea jurnalistului. Încercați să evitați limbajul de lemn, dar nici nu exagerați cu prea multe figuri de stil”, a adăugat Diana Răilean.

    Descrierea este un alt element cheie al narațiunii audio. În condițiile în care radio  nu poate reda imagini, așa cum se întâmplă în cazul unui reportaj televizat, jurnalistul trebuie să folosească în materialul său cât mai multe detalii pe care le vede și le aude în jurul său. În acest mod, ascultătorul își va putea imagina evenimentul propriu-zis, chiar dacă nu este prezent acolo. „Un reportaj radio începe întotdeauna cu o ambianță. Astfel, îl teleportez pe ascultător direct în mijlocul evenimentului. Îl facem pe el să vadă și să audă ceea ce vedem și auzim noi. Fiți parte a ambianței voastre”, a adăugat instructoarea.

  • Mihaela Gherasim: ”Aflarea informației - elementul cheie care stă la baza unui interviu”



    Ce este interviul și care este scopul acestuia? Ce alegem: tema sau interlocutorul? De ce pregătirea este esențială înainte de a începe interviul? Cum să formulăm corect întrebările și de ce nu este bine să ne plătim sursele? Sunt doar câteva întrebări care au stat la baza cursului „Interviul și Tehnici de intervievare”. Timp de patru zile alături și împreună cu studenții Școlii a lucrat Mihaela Gherasim, fostă jurnalistă, în prezent consultantă în comunicare la PNUD Moldova.

    Cursul a debutat cu o scurtă prezentare teoretică a interviului ca gen jurnalistic. Viitorii ziariști au aflat și au notat că un interviu reușit trebuie să fie întotdeauna planificat, documentat și bine structurat. Tinerii au reținut că există mai multe tipuri de interviu, au primit sfaturi utile pentru formularea eficientă a unor întrebări și au memorizat ce tipuri de întrebări nu trebuie să fie adresate în timpul unei discuții. ”Încercați să evitați la maxim posibil întrebările de genul: Ce părere aveți? Ce sentimente trăiți acum? Ce s-ar fi întâmplat dacă...? sau Trebuie să știu acum: da sau nu?”, a subliniat Mihaela Gherasim.

    Fiind la început de carieră, discipolii au fost interesați să afle cum să se comporte în cazul în care cineva refuză să le ofere un interviu. ”Fie scrieți articolul fără interviu, fie scrieți interviul, dar menționați că după mai multe încercări interlocutorul nu a mai răspuns la telefon sau, pur și simplu, convingeți-l pe acesta să vorbească. Fiți insistenți”, a adăugat instructoarea.

    Pentru a înțelege mai bine cum se scrie corect acest gen de presă, studenții Școlii au aplicat în practică toate cunoștințele teoretice. Cursanții au realizat un interviu cu cineva din familie, au transformat un citat într-un interviu, au scris un lead în baza unei declarații de presă, au căutat informații noi despre mai multe personalități, au testat și jocul de rol, punându-se în pielea interlocutorului și testând, astfel, diversitatea acestora. ”Exercițiile practice au completat teoria. Știm că avem încă multe de învățat”, a spus la finalul cursului studenta Diana Lvovschi.

    În această săptămână, la Școala de Jurnalism, a început primul curs Legi și instituții ce reglementează activitatea mass-media din cel de-al doilea modul: Legislația media și deontologia profesională.

  • Cum să-i învăţăm pe studenţi să înveţe – un nou curs de instruire pentru instructorii și instructoarele Şcolii de Jurnalism din Moldova



    Timp de două zile, pe 20 şi 27 noiembrie 2021, peste 20 de jurnalişti şi experţi media din ţară, care țin cursuri la Școala de Jurnalism, au învăţat şi au testat în practică diverse metode şi tehnici de predare creativă pentru maturi. Aceştia au aflat cum să-i înveţe pe studenţi într-o manieră cât mai interesantă şi, nu în ultimul rând, au descoperit secretele unui trainer de succes. Alături şi împreună cu instructorii Şcolii a lucrat Natalia Grîu, expertă în educaţie.

    Cursul de instruire a debutat cu definirea conceptului de andragogie. Instructorii Şcolii au discutat despre deosebirile dintre învăţarea copiilor şi cea a adulţilor. Aceştia au punctat care sunt barierele în instruirea maturilor şi au notat sursele care îi motivează pe aceştia să înveţe. Potrivit expertei, scopul unui instructor nu este să spună discipolilor săi ce ştie el, ci, mai degrabă, cum acesta îi poate inspira. „Adulţii au modalităţi specifice de abordare a învăţării. Dacă instructorul insistă asupra punctului său de vedere şi neglijează opiniile studenţilor, atunci acest lucru nu va contribui la motivarea învăţării. Gândiţi-vă la cei pe care îi instruiţi. De ce pentru ei este importantă motivaţia? Adulţii trebuie să înveţe conştientizând de ce învaţă, iar rolul formatorului este cel de a facilita învăţarea şi nu de a o impune”, a subliniat Natalia Grîu.

    După o scurtă incursiune teoretică au urmat mai multe exerciţii practice. Instructorii Şcolii, împărţiţi în mai multe grupuri, au testat, prin roluri de joc, diverse metode şi tehnici folosite în procesul de învăţare a adulţilor. Spre exemplu, trainerii au  aflat ce este şi cum poate fi utilizată tehnica de lucru 70×30, au aplicat în practică metoda „papucii mei vorbesc”, portretul robot, metoda „pălăriilor gânditoare”, tehnicile de lucru: Acvarium, Sinelg, Graficul T sau Cubul. Totodată, formatorii Școlii de Jurnalism au analizat argumentele pro şi contra ale afirmaţiilor: „competiţia accelerează învăţarea” şi „disciplina distruge creativitatea”.

    La finalul celor două zile de curs, instructorii Şcolii s-au arătat motivaţi să aplice în practică metodele şi tehnicile noi studiate în timpul instruirii. „Noi, în calitate de instructori, trebuie să stârnim curiozitatea studenţilor şi dorinţa lor de a învăţa ceva nou. Pasiune, implicare și corectitudine – reprezintă acel bagaj de cunoştinţe importante pe care le vom transmite discipolilor noştri”, a spus jurnalista Sorina Obreja. Eugenia Creţu, reporteră la Radio Europa Liberă şi instructoarea cursului Storytelling video a menţionat că în aceste două zile a avut posibilitatea de a se simţi de partea cealaltă a baricadei. „Am testat pe pielea noastră rolul studentului. Trebuie să punem accentul pe cum predăm, nu doar pe ce predăm”, a mai adăugat aceasta.

    Elena Cioina, jurnalistă la E-sănătate.md şi instructoarea cursului Jurnalismul social a spus că este complicat să predai simplu şi pe înţelesul oamenilor. „Am înţeles că lecţiile trebuie să fie interactive, iar studenţii trebuie să fie abordaţi individual, în funcţie de necesităţile lor”. „Important este ca studenţii să vorbească mai mult decât trainerul”, a concluzionat la finalul instruirii Nicu Guşan, reporter la Radio Europa Liberă şi instructorul cursului Storytelling digital.

    Studenţii învaţă de la diversitatea voastră. Gândiţi-vă mereu la cei pe care îi instruiţi. Acceptaţi diferenţa. Învăţaţi din această diversitate şi valorificaţi toate resursele pe care le aveţi”, a subliniat la finalul instruirii experta Natalia Grîu.

    Acest eveniment este parte a proiectului „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii şi responsabilităţii în Moldova” (MEDIA-M), finanţat de USAID, UK şi implementat de Internews în Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente şi profesioniste, şi crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice şi economice.

  • Știrea falsă și fact-checking sau cum să nu devenim victimele manipulării



    Propagandă, manipulare și dezinformare - termenii care au devenit în ultimii ani tot mai cunoscuți consumatorilor de informații. În prezent, suntem nevoiți să facem față unei avalanșe de știri manipulative și false, mai ales pe online - spațiul unde acestea sunt promovate cu ușurință. Cum să înțelegem însă că o știre este falsă? Cum ne dăm seama că o fotografie este trucată și care sunt elementele cheie ale unui profil fals? Studenții Școlii află răspunsuri la aceste întrebări chiar de la începutul anului academic. Ei sunt instruiți să discearnă între o știre falsă, care manipulează și dezinformează și una scrisă conform rigorilor profesionale de la instructorii: Viorica Zaharia, jurnalistă și președintă a Consiliului de Presă din Moldova și Dumitru Stoianov, reporter și fact checker la RISE Moldova.   

    Cursurile ”Știrea falsă” și ”Fact-checking” au încheiat cel de-al doilea modul ”Legislația mass-media și deontologia profesională”. Acestea au fost mai dinamice și s-au bazat pe metode de combatere a manipulării și a informațiilor false. Viorica Zaharia a discutat cu studenții despre fenomenul de propagandă și manipulare. Discipolii au realizat mai multe exerciții practice și au analizat în grup diverse materiale jurnalistice în care au fost trucate fie știrile, fie imaginile. 

    Ca să vă dați seama dacă o fotografie sau o imagine este falsă sau nu, atrageți mereu atenția la câteva elemente esențiale: data când a fost realizată poza și locul unde a fost făcută. Analizați datele care contrazic, ca de exemplu: îmbrăcămintea, arhitectura, anotimpul, peisajul, spațiul temporal, și, nu în ultimul rând, verificați persoana care a publicat imaginea sau sursa, adică site-ul pe care a fost postată. O redacție media care se respectă va indica mereu pe pagina sa datele de contact. Cele fake - nu o fac niciodată”, a menționat Viorica Zaharia.

    De la Dumitru Stoianov, instructorul cursului ”Fact-checking”, studenții au aflat ce este fact-checking-ul editorial și care este importanța acestuia pentru jurnaliștii de investigație și nu numai. Trainerul a atras atenția cursanților asupra fenomenului de gândire critică și a subliniat cât de important este să fii obiectiv, credibil, echidistant și imparțial în jurnalism. 

    Nu împărțiți totul în alb și negru, în bine și rău. Fiți corecți, căci greșelile nu se iartă în jurnalism”, a spus instructorul.

    Pentru a asimila informația studiată, discipolii Școlii au avut de realizat și câteva exerciții practice: au analizat individual aspectele unui profil fals, au cercetat credibilitatea unei surse și au memorizat care sunt tehnicile avansate de căutare și verificare a informațiilor în spațiul online. ”Dacă vreți să scrieți despre lume, trebuie să știți încotro merge lumea”, a adăugat la final Dumitru Stoianov.

    Studenții ȘSAJ spun că aceste două cursuri au fost o adevărată provocare pentru ei. ”Acum vom fi mult mai atenți la surse și vom verifica mai minuțios informația”, a spus studenta Nadejda Mlecicova.

  • Liliana Barbăroșie: „Radioul ne ajută să creăm imagini în mintea ascultătorului”



    V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă dincolo de undele radio sau cum apare un material radiofonic? Dar cum jurnaliștii atrag atenția ascultătorilor și cum le mențin curiozitatea pentru un reportaj? Studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism află răspunsuri la aceste întrebări în cadrul Modulului Audio, cursul Jurnalism radio. Ei sunt ghidați prin lumea sunetelor de către instructoarea Liliana Barbăroșie, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a ȘSAJ, promoția întâi (2006-2007).  

    Cursul a durat cinci zile și s-a axat mai mult pe conținutul textului jurnalistic. Liliana Barbăroșie a explicat cursanților prin ce se deosebește un text scris pentru ziar de unul scris pentru radio, le-a vorbit despre modalitatea corectă de citare a surselor și a identificat  împreună cu studenții diverși conectori radiofonici. „În radio textul trebuie să fie concis și coerent. Trebuie să vorbim mereu pe înțelesul oamenilor”, a menționat instructoarea.

    Pentru a însuși mai bine specificul muncii unui reporter de radio, studenții au avut de realizat câteva materiale jurnalistice: un sound picture (o poveste din sunete), un interviu și o relatare. Lucrările practice au fost analizate și evaluate după trei principii fundamentale: relevanță, echilibrul surselor și limbajul folosit. „Un produs jurnalistic trebuie să respecte niște cerințe clare, iar jurnalistul trebuie să inspire încredere”, a conchis Liliana Barbăroșie.

    Discipolii spun că acest curs a fost o adevărată provocare pentru ei. Pentru prima dată au realizat individual un material complet pentru radio, adică intervievarea surselor, scrierea textului, înregistrarea vocii, editarea audio și montarea. „Chiar dacă nu-i ușor, voi încerca să-mi creez propriul stil în radio. Avem tare multe de învățat”, a spus la finalul cursului studenta Nadejda Mlecicova.   

Cursuri

Istorii de succes

2017
„Voi deveni, totuși, un detectiv, doar că în jurnalism”
2014
„Despre instructorii ȘSAJ aș putea scrie o istorie aparte...”
2008
„Lecțiile învățate la ȘSAJ ne-au ajutat să fim buni în meserie”