×

Mesaj de eroare

Notice: Undefined offset: 0 în include() (linia 27 din /var/www/scoaladejurnalism.md/public_html/sites/all/themes/ssaj/templates/views/views-view-list--courses-front.tpl.php).
  • Mihaela Gherasim: ”Aflarea informației - elementul cheie care stă la baza unui interviu”



    Ce este interviul și care este scopul acestuia? Ce alegem: tema sau interlocutorul? De ce pregătirea este esențială înainte de a începe interviul? Cum să formulăm corect întrebările și de ce nu este bine să ne plătim sursele? Sunt doar câteva întrebări care au stat la baza cursului „Interviul și Tehnici de intervievare”. Timp de patru zile alături și împreună cu studenții Școlii a lucrat Mihaela Gherasim, fostă jurnalistă, în prezent consultantă în comunicare la PNUD Moldova.

    Cursul a debutat cu o scurtă prezentare teoretică a interviului ca gen jurnalistic. Viitorii ziariști au aflat și au notat că un interviu reușit trebuie să fie întotdeauna planificat, documentat și bine structurat. Tinerii au reținut că există mai multe tipuri de interviu, au primit sfaturi utile pentru formularea eficientă a unor întrebări și au memorizat ce tipuri de întrebări nu trebuie să fie adresate în timpul unei discuții. ”Încercați să evitați la maxim posibil întrebările de genul: Ce părere aveți? Ce sentimente trăiți acum? Ce s-ar fi întâmplat dacă...? sau Trebuie să știu acum: da sau nu?”, a subliniat Mihaela Gherasim.

    Fiind la început de carieră, discipolii au fost interesați să afle cum să se comporte în cazul în care cineva refuză să le ofere un interviu. ”Fie scrieți articolul fără interviu, fie scrieți interviul, dar menționați că după mai multe încercări interlocutorul nu a mai răspuns la telefon sau, pur și simplu, convingeți-l pe acesta să vorbească. Fiți insistenți”, a adăugat instructoarea.

    Pentru a înțelege mai bine cum se scrie corect acest gen de presă, studenții Școlii au aplicat în practică toate cunoștințele teoretice. Cursanții au realizat un interviu cu cineva din familie, au transformat un citat într-un interviu, au scris un lead în baza unei declarații de presă, au căutat informații noi despre mai multe personalități, au testat și jocul de rol, punându-se în pielea interlocutorului și testând, astfel, diversitatea acestora. ”Exercițiile practice au completat teoria. Știm că avem încă multe de învățat”, a spus la finalul cursului studenta Diana Lvovschi.

    În această săptămână, la Școala de Jurnalism, a început primul curs Legi și instituții ce reglementează activitatea mass-media din cel de-al doilea modul: Legislația media și deontologia profesională.

  • Diana Răilean: ”O știre bună, ”încheiată” la toți nasturii, trebuie să răspundă la cinci întrebări”



    Ce este o știre? Cum o ”citim” corect? La ce întrebări trebuie să răspundă ea? Cum lucrăm cu sursele și cum le cităm corect? Ce este lead, background sau piramida inversată? Ce sunt și de ce apar știrile false? Acestea sunt doar câteva subiecte care au fost abordate și studiate la cursul ”Știrea și Reporteria” la Școala de Jurnalism din Moldova. Împreună cu discipolii a lucrat Diana Răilean, jurnalistă la Radio Europa Liberă, absolventă a Școlii, promoția 2009.

    Cursul a început cu informații de bază despre știre și rolul acesteia în meseria unui jurnalist. Instructoarea a atras atenția studenților asupra faptului că nu orice informație poate deveni o știre. Cu toate acestea, anume ”acest gen jurnalistic stă la baza tuturor materialelor”, a subliniat Diana Răilean. 

    Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? – sunt cele cinci întrebări esențiale la care trebuie să răspundă orice știre. ”Dacă nu avem răspuns măcar la o întrebare, nu putem vorbi despre o știre completă”, a conchis instructoarea.

    Studenții au mai discutat despre părțile componente ale unei știri. Aceștia au aflat ce este lead, corpul știrii și background. Tot ei au scris și au analizat mai multe titluri – ”element-cheie” al unui material jurnalistic. Un alt subiect important abordat la curs a fost sursele și citarea lor. Cursanții au învățat să facă deosebirea dintre sursele oficiale și neoficiale, ocazionale și anonime, au testat citarea directă și cea indirectă. ”Fiți atenți la ce și cum citați. Scrieți întotdeauna din, cel puțin, două surse independente. Nu fiți părtinitori. Puneți întrebări incomode și fiți ”avocații diavolului”, a menționat Diana.

    Pentru a asimila mai bine informația teoretică, studenții au testat pe propria piele munca unui reporter adevărat. Aceștia au lucrat pe teren și au realizat câteva știri. Tinerii spun că prin aceste exerciții practice au învățat să-și depășească propriile frici de a adresa întrebări, fie și incomode. ”După acest curs am înțeles că nu trebuie să ne temem să facem greșeli. În caz contrar, nu vom reuși”, a reiterat studenta Nadejda Mlecicova.

    Diana Răilean a subliniat la finalul cursului că obiectivitatea, corectitudinea și independența pentru un jurnalist, și mai ales pentru unul începător, contează foarte mult. ”Jurnalistul este ochiul și urechea telespectatorului. Acesta din urmă va auzi și va vedea ceea ce a văzut și a auzit jurnalistul. Voi sunteți pixul. Voi scrieți pentru oameni”, a concluzionat instructoarea.

    În ultima zi de curs reportera de la Radio Europa Liberă a discutat cu viitorii ziariști  despre etica și deontologia jurnalistică. Studenții au aflat care trebuie să fie comportamentul unui jurnalist în relație cu politicienii și funcționarii publici și de ce respectarea unui dress-code este foarte importantă pentru un reporter. ”Respectați-vă reputația de jurnalist. E ceva ce nu vă poate fura nimeni”, a menționat Diana Răilean.

    Următorul curs înregistrat în orarul studenților este Interviul și Tehnici de intervievare. Timp de patru zile cu discipolii Școlii va lucra instructoarea cursului - Mihaela Gherasim, fostă jurnalistă, în prezent consultantă în comunicare la PNUD Moldova.

  • Etică și diversitate, curs la care învățăm cum să scriem ca să nu dăunăm



    De ce este important să respectăm Codul deontologic al jurnalistului? Ce înseamnă etica în jurnalism? Ce este discursul de ură, dar stereotipurile și prejudecățile? Cum le evităm? Ce este și cum abordăm diversitatea în presă? Cum scriem corect despre copii? Aceste, dar și alte subiecte au fost abordate la  cursul „Etică și diversitate” din cadrul modulului „Legislația media și deontologia profesională”. Împreună cu studenții au lucrat Natalia Porubin, jurnalistă și comunicatoare și Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.

    Cursul „Etică și diversitate” s-a axat pe două noțiuni: imparțialitate și responsabilitate jurnalistică. Studenții, fiind ghidați de jurnalista Natalia Porubin, au învățat să separe faptele de opinie, ce este plagiatul și manipularea, au discutat despre viața privată vs interesul public. Ca să înțeleagă mai bine unde și cum greșesc jurnaliștii în profesia pe care o practică, discipolii Școlii au analizat  mai multe reportaje televizate pentru a identifica abaterile de la codul deontologic. ”În jurnalism există niște reguli. Nu facem ceea ce vrem noi. Puneți întrebări și veți scrie cele mai interesante articole”, a subliniat trainera.

    În partea a doua a cursului, instructoarea Nadine Gogu a organizat cu studenții mai multe jocuri de rol pentru a-i face să înțeleagă importanța reflectării diversității în mass-media, a non-discriminării, promovând astfel principiile toleranței și multiculturalismului. La fel, au definit împreună stereotipurile pozitive, au punctat diferențele dintre interesul public și interesul publicului și au aflat de ce gândirea critică este esențială. ”Presa nu urăște și nu promovează stereotipurile”, a menționat la finalul cursului Nadine Gogu.

    Discipolii spun că temele și situațiile discutate în cadrul cursului le vor ajuta să practice un jurnalism de calitate și să fie atenți mai ales la cum scriu. ”Nu credeam că există și stereotipuri pozitive”, a subliniat studenta Veronica Baraghin.

  • Tatiana Puiu: ”Interesul public trebuie să prevaleze mereu în materialele jurnalistice”



    Interesul public vs viața privată, protecția surselor,  calomnie și dezinformare, date cu caracter personal,  dreptul la libera exprimare și accesul la informație. Sunt doar câteva subiecte fundamentale discutate în cadrul cursului ”Legi și instituții ce reglementează activitatea mass-media” din modulul Legislația și deontologia profesională. Discipolii Școlii au consultat și au analizat numeroase legi și articole care se referă în mod direct la meseria de jurnalist/ă. Studenții au fost instruiți de jurista Tatiana Puiu și consiliera juridică a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) - Cristina Durnea.

    Pentru a înțelege mai bine care sunt drepturile, dar și obligațiile jurnaliștilor, studenții Școlii au analizat în cadrul cursului mai multe dosare de rezonanță, locale și internaționale, în care au fost încălcare drepturile ziariștilor.

    Avocata Tatiana Puiu a atras atenția cursanților asupra faptului că un jurnalist este obligat să-și apere unul dintre cele mai importante drepturi ale sale - dreptul la libera exprimare. Tot ea le-a vorbit despre calomnie și defăimare. În acest sens, tinerii au analizat câteva cazuri care sunt examinate în prezent la CEDO și au înțeles în ce cazuri jurnaliștii pot fi atacați în instanță pentru calomnie. Interesul public vs viața privată a fost un alt subiect important dezbătut în timpul discuțiilor. Studenții au aflat că nu orice informație privată poate deveni informație de interes public. Cu toate acestea, ”interesul public trebuie să prevaleze mereu”, a subliniat Tatiana Puiu.

    Cursul nu conține doar teorie. În cadrul lui, s-a pus accent în egală măsură și pe partea practică. . Ghidați de consiliera juridică aCJI , Cristina Durnea, jurnaliștii începători au aflat ce este o petiție, au învățat  cum se întocmește corect o cerere de acces la informație, ce informație necesară conține aceasta și care sunt termenii legali în care persoana trebuie să primească un răspuns din partea autorităților. Instructoarea a mai vorbit cu studenții despre avizul de recepție și a punctat cazurile în care jurnaliștii se pot adresa în instanțele de judecată.

    Ce este un contract de autor și cum publicăm dezmințirile au fost alte două subiecte care au trezit interes din partea discipolilor Școlii. Jurnaliștii în devenire au aflat ce este un contract de muncă și în ce cazuri e bine să încheie cu angajatorul un contract de autor.

    Studenta Nadejda Mlecicova a fost interesată să afle ce sancțiuni riscă politicienii sau persoanele publice pentru intimidarea presei, iar Oxana Roșca a ținut să afle cum și dacă sunt sancționați pentru calomnie jurnaliștii din Moldova. ”Libertatea de exprimare nu trebuie să lezeze drepturile și libertățile altor persoane”, a punctat la finalul cursului Cristina Durnea.

  • ZECE pași pentru a deveni un jurnalist profesionist: sfaturi de la Vasile Botnaru



    Jurnalismul, ca și multe alte profesii, se află într-o continuă schimbare. Ceea ce era valabil ieri, nu mai e valabil azi, ori, dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii informaționale își impune regulile sale. Mulți dintre ziariști s-au reprofilat, devenind mai buni în domeniul, alții au renunțat.

    În jurnalism, ca și în alte profesii, există niște reguli pe care, dacă le respecți, ai toate șansele să devii unul dintre cei mai buni. L-am provocat pe Vasile Botnaru, directorul Radio Europa Liberă și instructorul primului curs ”Introducere în Jurnalism”, să ne spună ce trebuie să facă un student al Școlii de Jurnalism pentru a deveni cel mai bun în profesie.

    1. Fii ingenios. ”Utilizează în materialele tale elemente ingenioase. Captează atenția telespectatorului așa ca el să nu schimbe postul, radioascultătorul să nu schimbe frecvența, iar cititorul să nu arunce ziarul”.
    2. Dezvoltă-ți spiritul de observație. ”Dacă nu aveți spirit de observație, ați murit ca jurnalist”.
    3. Citește! ”Doar așa îți vei îmbogăți vocabularul, extrem de necesar pentru jurnalist”.
    4. Nu privi știrile ca un simplu spectator. ”Privește și citește știrile critic. Dezvoltă o gândire critică”.
    5. Fii sceptic. Pune totul la îndoială. ”Informează-te întotdeauna din, cel puțin, două surse”.
    6. Pune întrebări. ”Nu-ți fie frică să întrebi dacă nu înțelegi”.
    7. Învață din practici curente. ”Învață profesia de la jurnaliștii străini”.
    8. Fii corect. Nu-ți înșela publicul. Respectă Codul Deontologic al jurnalistului. ”Numele și imaginea ți-o construiești ani la rând și le poți pierde într-o clipă”.
    9. Ai grijă la ce spui și cum spui. ”Jurnalistul trebuie să aibă discernământ atunci când transmite o informație”.
    10. Aplică în practică toate cele nouă puncte de mai sus!

    Următorul curs înscris în orarul studenților Școlii este Știrea și Reporteria. Împreună cu discipoli va lucra Diana Răileanu, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a ȘSAJ.

  • Introducere în Jurnalism - ce este și cu ce ”se mănâncă” profesia de jurnalist



    Semestrul întâi de studii a debutat, la Școala de Jurnalism din Moldova, cu inițierea în lumea mass-media. Primul curs din primul modul - „Introducere în Jurnalism” - a durat două zile, timp în care discipolii celei de-a 16-a promoții au aflat mai multe informații despre spațiului mediatic din Republica Moldova. Alături și împreună cu viitorii ziariști a lucrat Vasile Botnaru, director Radio Europa Liberă Chișinău.

    Cine este jurnalistul, care este misiunea lui, ce calități trebuie să posede și de ce Codul Deontologic al ziaristului trebuie să fie ”cartea de căpătâi” a acestuia - sunt doar câteva aspecte importante pe care s-au axat discuțiile în timpul cursului. Vasile Botnaru a subliniat faptul că un jurnalist profesionist trebuie să fie întotdeauna curios, integru, curajos și să pună mereu întrebări.

    Discipolii au vorbit despre obiectivitate, credibilitate și imparțialitate jurnalistică. Instructorul a atras atenția tinerilor asupra faptului că numele și imaginea în jurnalism se creează ani și se pot pierde într-o secundă. ”Misiunea noastră e un câmp minat. Este etic sau nu ceea ce facem și scriem? Avem mereu această dilemă”, a conchis Vasile Botnaru.

    Și pentru că la Școală accentul se pune pe mult lucru practic, studenții au avut de realizat în cele două zile mai multe exerciții. Tinerii au scris o istorie având la îndemână câteva obiecte necunoscute, au realizat portretul lui Vasile Botnaru și au lucrat în teren unde au căutat detalii interesante şi relevante pentru o ştire.

    La finalul cursului instructorul a venit cu câteva sfaturi pentru studenții Școlii care sunt abia la început de cale. Acesta a încurajat discipolii să citească mult, să ”consume” zilnic știrile și să-și dezvolte spiritul de observație. ”Dacă nu aveți spirit de observație, ați murit ca jurnalist”, a conchis directorul Radio Europa Liberă.

    Următorul curs care se va ține la Școală este Știrea și Reporteria. Împreună cu studenți va lucra Diana Răileanu, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a ȘSAJ.

  • Laura Ranca: ”Siguranța jurnalistului de investigație nu stă în izolare, ci în colaborare”



    Mai mulți jurnaliști din Chișinău se simt mult mai siguri în mediul online. Aceștia au învățat să evalueze și să prevină posibilele amenințări în sfera digitală. În perioada 8-9 octombrie 2021 douăzeci de tineri și tinere au participat la un bootcamp cu tema: Dezvăluirea Nevăzutului: Metode și instrumente pentru investigații digitale mai sigure”. Împreună cu ei a lucrat Laura Ranca, leader al proiectului „Exposing the Invisible”, cercetătoare și jurnalistă din România. Atelierul a fost  organizat de Școala de Studii Avansate în Jurnalism în cadrul proiectului ”Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (Media-M)”, finanțat de USAID și UK și implementat de Internews Moldova.

    Workshopul a fost unul interactiv și s-a axat pe instrumente și tehnici necesare jurnaliștilor în general, dar și celor de investigație, în particular. Laura Ranca le-a vorbit despre „cum funcționează internetul”, au analizat împreună bazele securității digitale și au punctat metodele de evaluare a riscului în realizarea investigațiilor. Trainera a încurajat jurnaliștii să nu lucreze niciodată singuri, ci prin colaborare. ”Când ai o organizație în spate și o echipă, ești mai protejat”, a adăugat ea.

    Jurnaliștii au discutat despre siguranța unei aplicații, au testat mai multe baze de date utile pentru căutarea unor informații importante pentru investigațiile jurnalistice și au aflat ce sunt metadatele și de ce e bine să ”vedem informația din spatele celor prezentate în imagini”. ”Deseori metadatele pot și sunt folosite de cei care au scopul de a dezinforma”, a subliniat trainera.

    Ce trebuie să securizăm în munca noastră zilnică? Cum să creăm și să menținem o parolă sigură? Aceste subiecte au fost cele care au trezit interes sporit din partea participanților. Jurnaliștii au aflat care sunt regulile de bază pe care trebuie să le ia în calcul oricine dintre noi atunci când formulează o parolă de acces la diverse conturi online. ”Parolele sunt esențiale. Renunțați la cifre și simboluri. Folosiți fraze sau expresii care au sens pentru voi. Important e ca acestea să fie memorabile și nu uitați să schimbați parolele din când în când”, a adăugat Laura.

    Sesiunile au inclus mai multe prezentări combinate cu discuții, întrebări și răspunsuri. Jurnaliștii au avut posibilitatea de a-și împărtăși cu colegii propriile experiențe. În opinia Cristinei Straton, jurnalistă la ecopresa.md șiabsolventă a ȘSAJ, bootcampul a fost unul foarte intensiv. ”Timp de două zile am învățat bazele securității digitale, dar și instrumente care să ne ajute în investigațiile online. La fel, am învățat cum să identificăm locația unei persoane în baza fotografiilor pe care le distribuie pe social media sau cum să găsim informații pe un site care deja nu mai există. Mi-am notat câteva instrumente și tehnici pe care le voi utiliza în activitatea mea de la www.ecopresa.md”, a menționat Cristina.

Cursuri

Istorii de succes

2017
„Voi deveni, totuși, un detectiv, doar că în jurnalism”
2014
„Despre instructorii ȘSAJ aș putea scrie o istorie aparte...”
2008
„Lecțiile învățate la ȘSAJ ne-au ajutat să fim buni în meserie”