• Tatiana Puiu: ”Interesul public trebuie să prevaleze mereu în materialele jurnalistice”



    Interesul public vs viața privată, protecția surselor,  calomnie și dezinformare, date cu caracter personal,  dreptul la libera exprimare și accesul la informație. Sunt doar câteva subiecte fundamentale discutate în cadrul cursului ”Legi și instituții ce reglementează activitatea mass-media” din modulul Legislația și deontologia profesională. Discipolii Școlii au consultat și au analizat numeroase legi și articole care se referă în mod direct la meseria de jurnalist/ă. Studenții au fost instruiți de jurista Tatiana Puiu și consiliera juridică a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) - Cristina Durnea.

    Pentru a înțelege mai bine care sunt drepturile, dar și obligațiile jurnaliștilor, studenții Școlii au analizat în cadrul cursului mai multe dosare de rezonanță, locale și internaționale, în care au fost încălcare drepturile ziariștilor.

    Avocata Tatiana Puiu a atras atenția cursanților asupra faptului că un jurnalist este obligat să-și apere unul dintre cele mai importante drepturi ale sale - dreptul la libera exprimare. Tot ea le-a vorbit despre calomnie și defăimare. În acest sens, tinerii au analizat câteva cazuri care sunt examinate în prezent la CEDO și au înțeles în ce cazuri jurnaliștii pot fi atacați în instanță pentru calomnie. Interesul public vs viața privată a fost un alt subiect important dezbătut în timpul discuțiilor. Studenții au aflat că nu orice informație privată poate deveni informație de interes public. Cu toate acestea, ”interesul public trebuie să prevaleze mereu”, a subliniat Tatiana Puiu.

    Cursul nu conține doar teorie. În cadrul lui, s-a pus accent în egală măsură și pe partea practică. . Ghidați de consiliera juridică aCJI , Cristina Durnea, jurnaliștii începători au aflat ce este o petiție, au învățat  cum se întocmește corect o cerere de acces la informație, ce informație necesară conține aceasta și care sunt termenii legali în care persoana trebuie să primească un răspuns din partea autorităților. Instructoarea a mai vorbit cu studenții despre avizul de recepție și a punctat cazurile în care jurnaliștii se pot adresa în instanțele de judecată.

    Ce este un contract de autor și cum publicăm dezmințirile au fost alte două subiecte care au trezit interes din partea discipolilor Școlii. Jurnaliștii în devenire au aflat ce este un contract de muncă și în ce cazuri e bine să încheie cu angajatorul un contract de autor.

    Studenta Nadejda Mlecicova a fost interesată să afle ce sancțiuni riscă politicienii sau persoanele publice pentru intimidarea presei, iar Oxana Roșca a ținut să afle cum și dacă sunt sancționați pentru calomnie jurnaliștii din Moldova. ”Libertatea de exprimare nu trebuie să lezeze drepturile și libertățile altor persoane”, a punctat la finalul cursului Cristina Durnea.

  • Știrea falsă și fact-checking sau cum să nu devenim victimele manipulării



    Propagandă, manipulare și dezinformare - termenii care au devenit în ultimii ani tot mai cunoscuți consumatorilor de informații. În prezent, suntem nevoiți să facem față unei avalanșe de știri manipulative și false, mai ales pe online - spațiul unde acestea sunt promovate cu ușurință. Cum să înțelegem însă că o știre este falsă? Cum ne dăm seama că o fotografie este trucată și care sunt elementele cheie ale unui profil fals? Studenții Școlii află răspunsuri la aceste întrebări chiar de la începutul anului academic. Ei sunt instruiți să discearnă între o știre falsă, care manipulează și dezinformează și una scrisă conform rigorilor profesionale de la instructorii: Viorica Zaharia, jurnalistă și președintă a Consiliului de Presă din Moldova și Dumitru Stoianov, reporter și fact checker la RISE Moldova.   

    Cursurile ”Știrea falsă” și ”Fact-checking” au încheiat cel de-al doilea modul ”Legislația mass-media și deontologia profesională”. Acestea au fost mai dinamice și s-au bazat pe metode de combatere a manipulării și a informațiilor false. Viorica Zaharia a discutat cu studenții despre fenomenul de propagandă și manipulare. Discipolii au realizat mai multe exerciții practice și au analizat în grup diverse materiale jurnalistice în care au fost trucate fie știrile, fie imaginile. 

    Ca să vă dați seama dacă o fotografie sau o imagine este falsă sau nu, atrageți mereu atenția la câteva elemente esențiale: data când a fost realizată poza și locul unde a fost făcută. Analizați datele care contrazic, ca de exemplu: îmbrăcămintea, arhitectura, anotimpul, peisajul, spațiul temporal, și, nu în ultimul rând, verificați persoana care a publicat imaginea sau sursa, adică site-ul pe care a fost postată. O redacție media care se respectă va indica mereu pe pagina sa datele de contact. Cele fake - nu o fac niciodată”, a menționat Viorica Zaharia.

    De la Dumitru Stoianov, instructorul cursului ”Fact-checking”, studenții au aflat ce este fact-checking-ul editorial și care este importanța acestuia pentru jurnaliștii de investigație și nu numai. Trainerul a atras atenția cursanților asupra fenomenului de gândire critică și a subliniat cât de important este să fii obiectiv, credibil, echidistant și imparțial în jurnalism. 

    Nu împărțiți totul în alb și negru, în bine și rău. Fiți corecți, căci greșelile nu se iartă în jurnalism”, a spus instructorul.

    Pentru a asimila informația studiată, discipolii Școlii au avut de realizat și câteva exerciții practice: au analizat individual aspectele unui profil fals, au cercetat credibilitatea unei surse și au memorizat care sunt tehnicile avansate de căutare și verificare a informațiilor în spațiul online. ”Dacă vreți să scrieți despre lume, trebuie să știți încotro merge lumea”, a adăugat la final Dumitru Stoianov.

    Studenții ȘSAJ spun că aceste două cursuri au fost o adevărată provocare pentru ei. ”Acum vom fi mult mai atenți la surse și vom verifica mai minuțios informația”, a spus studenta Nadejda Mlecicova.

  • Liliana Nicolae: „Oamenii au nevoie de povești spuse pe îndelete”



    Reportajul scris dispare sau se transformă? Cum și de ce? Ce contează mai mult într-un reportaj: forma sau conținutul? Poate detaliile, emoționalul sau senzaționalul? Cum să scriem simplu, pe înțelesul celui mai bun prieten, dar în același timp, complet și armonios? Cum să ieșim din tiparele jurnalistice și să fim diferiți de alți reporteri? Aceste întrebări au stat la baza unui meetup, organizat de Școala de Studii Avansate în Jurnalism pe data de 11 noiembrie.  Mai mulți jurnaliști din presa scrisă, online, radio și TV din Chișinău au participat la o discuție informală cu Liliana Nicolae, fostă jurnalistă BBC România, în prezent, jurnalistă la Radio Europe FM din București și instructoarea cursului „Documentarul radio” la ȘSAJ.

    Cu o experiență de aproape 30 de ani în jurnalism, câștigătoare a mai multor premii pentru reportajele sale și autoarea a două cărți de reportaje, Liliana Nicolae a discutat cu mai mulți jurnaliști din Republica Moldova despre transformările prin care trece astăzi clasicul gen jurnalistic - reportajul. Potrivit ei, ritmul în presă s-a schimbat mult în ultimii 30 de ani. Suntem tot mai grăbiți și tot mai departe de realitate, iar mulți reporteri nu mai merg pe terenCu toate acestea, „reportajul este tocmai genul de jurnalism care se face doar pe teren și nu în redacție”, a subliniat jurnalista de la București.

    Prezentă la eveniment, Lilia Carauș-Țurcanu, reporteră la TVR Moldova, a fost interesată să afle de la invitată cum trebuie să se reinventeze jurnaliștii, cum și unde  să caute subiecte interesante și cum să scrie de fiecare dată diferit? „E o capcană a meseriei, iar o rețetă ca la carte nu există”, a răspuns Liliana Nicolae. „Totul ține de creativitatea și imaginația reporterului. Ca să reziști pe piață trebuie să fii diferit de colegii tăi de breaslă. Trebuie să ai mereu ochii deschiși și să vezi subiectele care par, la prima vedere, banale. Marele avantaj al reportajului este faptul că anume acest gen jurnalistic este reținut mult mai ușor de public. Reportajul trebuie să fie despre oameni și cu oameni. De-a lungul activității mele am înțeles că oamenii au nevoie de povești spuse pe îndelete. Și, cel mai important, nu toți trebuie să facă reportaje. Cu toate acestea, nu cred că există vreun jurnalist care nu poate face reportaje”, a mai adăugat jurnalista din România.

    În ce constă marea provocare și schimbarea prin care trece astăzi reportajul? - a fost o altă întrebare care a stârnit curiozitatea participanților la discuții. „Transformarea a venit o dată cu pandemia și a felului cum sunt construite redacțiile. În jurnalism trebuie să te adaptezi mereu. Terenul este marele farmec al acestei meserii și sper să revenim la modul clasic de a face reportajele, iar în pandemie tot ce contează e grija de propria sănătate”, a reiterat invitata.

    Jurnalista de la Radio Europa FM a mai spus că în ultimii ani s-au modificat și criteriile reportajului. „S-au schimbat subiectele, unghiurile de abordare și oamenii. Trebuie să învățăm să gândim subiectele, nu doar să le scriem. Asta le spun și studenților de la Școala de Studii Avansate în Jurnalism”, a menționat Liliana Nicolae.

    Este jurnalista care adaugă multă culoare fiecărui reportaj pe care îl scrie. E o profesionistă. E cea care te marchează prin fiecare material audio și te transpune în istoria poveștii sale prin real și emoțional”, a spus la finalul discuțiilor Liliana Chisari, psihologă și absolventă a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, promoția 2016-2017.

    O altă participantă la discuții - Lilia Carauș-Țurcanu - reporteră la TVR Moldova, și ea absolventa ȘSAJ, promoția 2012-2013, a spus că reportajul este unul din genurile jurnalistice care o pasionează, iar tema discutată la meetup a fost una prețioasă și utilă pentru jurnaliști. „M-a bucurat sa mi se confirme faptul că, în ciuda timpurilor pe care le traversăm și a progresului tehnologic, genurile jurnalistice clasice nu vor muri niciodată. Ele țin cont de schimbările care se produc, se adaptează tendințelor, dar, totodată, rămân mereu un reper la care revenim cu drag, iar și iar. În cadrul discuției, mi s-a confirmat încă o dată, că oamenii sunt sețoși să cunoască povești, să descopere alți oameni și să se lase inspirați de cei care au avut curajul să-și deschidă inima și să devină protagoniști ai reportajelor TV, radio sau de presă scrisă. Așa că, reportajul sigur nu moare, el se transformă”, a mai spus Lilia.

    Meetup-ul cu Liliana Nicolae este primul din seria de întâlniri informale cu participarea jurnaliștilor din Republica Moldova și studenților ȘSAJ, organizate de Școală în anul academic 2021-2022. Aceste tipuri de evenimente au ca scop fortificarea comunității de jurnaliști și crearea de legături profesionale. În cadrul lor, participanții au ocazia să cunoască noi abordări, platforme, instrumente de lucru specifice profesiei, datorită cărora conținutul materialelor jurnalistice să se îmbunătățească, iar publicațiile media să fie durabile. 

    Acest eveniment este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK și implementat de Internews în Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.

  • Storytelling audio, curs care ne învață să creăm povești în căști



    Cum să creăm imagini fără imagini? Cum să scriem ca să captăm atenția radioascultătorului? Cum să-l teleportăm pe acesta în mijlocul evenimentelor și ce tehnici de narațiune să folosim pentru a deveni un audio storyteller bun? Despre asta și nu numai discipolii Școlii au discutat la cursul Storytelling audio, modulul 03: Audio. Timp de patru zile cu studenții a lucrat Diana Răilean, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism, promoția 2008-2009.

    După ce au asimilat cu succes elementele de scriere a unui interviu și a unei relatări pentru radio, studenții Școlii au continuat să exploreze genurile jurnalistice. De data aceasta tinerii au avut de realizat un storytelling audio sau, altfel spus, un reportaj radiofonic.

    Cursul a început cu punctarea unor particularități specifice unui reportaj scris pentru radio. Potrivit instructoarei, reporterul trebuie să fie mereu prezent cu vocea sa, iar informațiile pe care le transmite acesta trebuie să fie clare și concise. „Emoția, bucuria sau supărarea se simt în vocea jurnalistului. Încercați să evitați limbajul de lemn, dar nici nu exagerați cu prea multe figuri de stil”, a adăugat Diana Răilean.

    Descrierea este un alt element cheie al narațiunii audio. În condițiile în care radio  nu poate reda imagini, așa cum se întâmplă în cazul unui reportaj televizat, jurnalistul trebuie să folosească în materialul său cât mai multe detalii pe care le vede și le aude în jurul său. În acest mod, ascultătorul își va putea imagina evenimentul propriu-zis, chiar dacă nu este prezent acolo. „Un reportaj radio începe întotdeauna cu o ambianță. Astfel, îl teleportez pe ascultător direct în mijlocul evenimentului. Îl facem pe el să vadă și să audă ceea ce vedem și auzim noi. Fiți parte a ambianței voastre”, a adăugat instructoarea.

  • Cum să-i învăţăm pe studenţi să înveţe – un nou curs de instruire pentru instructorii și instructoarele Şcolii de Jurnalism din Moldova



    Timp de două zile, pe 20 şi 27 noiembrie 2021, peste 20 de jurnalişti şi experţi media din ţară, care țin cursuri la Școala de Jurnalism, au învăţat şi au testat în practică diverse metode şi tehnici de predare creativă pentru maturi. Aceştia au aflat cum să-i înveţe pe studenţi într-o manieră cât mai interesantă şi, nu în ultimul rând, au descoperit secretele unui trainer de succes. Alături şi împreună cu instructorii Şcolii a lucrat Natalia Grîu, expertă în educaţie.

    Cursul de instruire a debutat cu definirea conceptului de andragogie. Instructorii Şcolii au discutat despre deosebirile dintre învăţarea copiilor şi cea a adulţilor. Aceştia au punctat care sunt barierele în instruirea maturilor şi au notat sursele care îi motivează pe aceştia să înveţe. Potrivit expertei, scopul unui instructor nu este să spună discipolilor săi ce ştie el, ci, mai degrabă, cum acesta îi poate inspira. „Adulţii au modalităţi specifice de abordare a învăţării. Dacă instructorul insistă asupra punctului său de vedere şi neglijează opiniile studenţilor, atunci acest lucru nu va contribui la motivarea învăţării. Gândiţi-vă la cei pe care îi instruiţi. De ce pentru ei este importantă motivaţia? Adulţii trebuie să înveţe conştientizând de ce învaţă, iar rolul formatorului este cel de a facilita învăţarea şi nu de a o impune”, a subliniat Natalia Grîu.

    După o scurtă incursiune teoretică au urmat mai multe exerciţii practice. Instructorii Şcolii, împărţiţi în mai multe grupuri, au testat, prin roluri de joc, diverse metode şi tehnici folosite în procesul de învăţare a adulţilor. Spre exemplu, trainerii au  aflat ce este şi cum poate fi utilizată tehnica de lucru 70×30, au aplicat în practică metoda „papucii mei vorbesc”, portretul robot, metoda „pălăriilor gânditoare”, tehnicile de lucru: Acvarium, Sinelg, Graficul T sau Cubul. Totodată, formatorii Școlii de Jurnalism au analizat argumentele pro şi contra ale afirmaţiilor: „competiţia accelerează învăţarea” şi „disciplina distruge creativitatea”.

    La finalul celor două zile de curs, instructorii Şcolii s-au arătat motivaţi să aplice în practică metodele şi tehnicile noi studiate în timpul instruirii. „Noi, în calitate de instructori, trebuie să stârnim curiozitatea studenţilor şi dorinţa lor de a învăţa ceva nou. Pasiune, implicare și corectitudine – reprezintă acel bagaj de cunoştinţe importante pe care le vom transmite discipolilor noştri”, a spus jurnalista Sorina Obreja. Eugenia Creţu, reporteră la Radio Europa Liberă şi instructoarea cursului Storytelling video a menţionat că în aceste două zile a avut posibilitatea de a se simţi de partea cealaltă a baricadei. „Am testat pe pielea noastră rolul studentului. Trebuie să punem accentul pe cum predăm, nu doar pe ce predăm”, a mai adăugat aceasta.

    Elena Cioina, jurnalistă la E-sănătate.md şi instructoarea cursului Jurnalismul social a spus că este complicat să predai simplu şi pe înţelesul oamenilor. „Am înţeles că lecţiile trebuie să fie interactive, iar studenţii trebuie să fie abordaţi individual, în funcţie de necesităţile lor”. „Important este ca studenţii să vorbească mai mult decât trainerul”, a concluzionat la finalul instruirii Nicu Guşan, reporter la Radio Europa Liberă şi instructorul cursului Storytelling digital.

    Studenţii învaţă de la diversitatea voastră. Gândiţi-vă mereu la cei pe care îi instruiţi. Acceptaţi diferenţa. Învăţaţi din această diversitate şi valorificaţi toate resursele pe care le aveţi”, a subliniat la finalul instruirii experta Natalia Grîu.

    Acest eveniment este parte a proiectului „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii şi responsabilităţii în Moldova” (MEDIA-M), finanţat de USAID, UK şi implementat de Internews în Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente şi profesioniste, şi crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice şi economice.

  • Laura Ranca: ”Siguranța jurnalistului de investigație nu stă în izolare, ci în colaborare”



    Mai mulți jurnaliști din Chișinău se simt mult mai siguri în mediul online. Aceștia au învățat să evalueze și să prevină posibilele amenințări în sfera digitală. În perioada 8-9 octombrie 2021 douăzeci de tineri și tinere au participat la un bootcamp cu tema: Dezvăluirea Nevăzutului: Metode și instrumente pentru investigații digitale mai sigure”. Împreună cu ei a lucrat Laura Ranca, leader al proiectului „Exposing the Invisible”, cercetătoare și jurnalistă din România. Atelierul a fost  organizat de Școala de Studii Avansate în Jurnalism în cadrul proiectului ”Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (Media-M)”, finanțat de USAID și UK și implementat de Internews Moldova.

    Workshopul a fost unul interactiv și s-a axat pe instrumente și tehnici necesare jurnaliștilor în general, dar și celor de investigație, în particular. Laura Ranca le-a vorbit despre „cum funcționează internetul”, au analizat împreună bazele securității digitale și au punctat metodele de evaluare a riscului în realizarea investigațiilor. Trainera a încurajat jurnaliștii să nu lucreze niciodată singuri, ci prin colaborare. ”Când ai o organizație în spate și o echipă, ești mai protejat”, a adăugat ea.

    Jurnaliștii au discutat despre siguranța unei aplicații, au testat mai multe baze de date utile pentru căutarea unor informații importante pentru investigațiile jurnalistice și au aflat ce sunt metadatele și de ce e bine să ”vedem informația din spatele celor prezentate în imagini”. ”Deseori metadatele pot și sunt folosite de cei care au scopul de a dezinforma”, a subliniat trainera.

    Ce trebuie să securizăm în munca noastră zilnică? Cum să creăm și să menținem o parolă sigură? Aceste subiecte au fost cele care au trezit interes sporit din partea participanților. Jurnaliștii au aflat care sunt regulile de bază pe care trebuie să le ia în calcul oricine dintre noi atunci când formulează o parolă de acces la diverse conturi online. ”Parolele sunt esențiale. Renunțați la cifre și simboluri. Folosiți fraze sau expresii care au sens pentru voi. Important e ca acestea să fie memorabile și nu uitați să schimbați parolele din când în când”, a adăugat Laura.

    Sesiunile au inclus mai multe prezentări combinate cu discuții, întrebări și răspunsuri. Jurnaliștii au avut posibilitatea de a-și împărtăși cu colegii propriile experiențe. În opinia Cristinei Straton, jurnalistă la ecopresa.md șiabsolventă a ȘSAJ, bootcampul a fost unul foarte intensiv. ”Timp de două zile am învățat bazele securității digitale, dar și instrumente care să ne ajute în investigațiile online. La fel, am învățat cum să identificăm locația unei persoane în baza fotografiilor pe care le distribuie pe social media sau cum să găsim informații pe un site care deja nu mai există. Mi-am notat câteva instrumente și tehnici pe care le voi utiliza în activitatea mea de la www.ecopresa.md”, a menționat Cristina.

  • Liliana Barbăroșie: „Radioul ne ajută să creăm imagini în mintea ascultătorului”



    V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă dincolo de undele radio sau cum apare un material radiofonic? Dar cum jurnaliștii atrag atenția ascultătorilor și cum le mențin curiozitatea pentru un reportaj? Studenții Școlii de Studii Avansate în Jurnalism află răspunsuri la aceste întrebări în cadrul Modulului Audio, cursul Jurnalism radio. Ei sunt ghidați prin lumea sunetelor de către instructoarea Liliana Barbăroșie, jurnalistă la Radio Europa Liberă și absolventă a ȘSAJ, promoția întâi (2006-2007).  

    Cursul a durat cinci zile și s-a axat mai mult pe conținutul textului jurnalistic. Liliana Barbăroșie a explicat cursanților prin ce se deosebește un text scris pentru ziar de unul scris pentru radio, le-a vorbit despre modalitatea corectă de citare a surselor și a identificat  împreună cu studenții diverși conectori radiofonici. „În radio textul trebuie să fie concis și coerent. Trebuie să vorbim mereu pe înțelesul oamenilor”, a menționat instructoarea.

    Pentru a însuși mai bine specificul muncii unui reporter de radio, studenții au avut de realizat câteva materiale jurnalistice: un sound picture (o poveste din sunete), un interviu și o relatare. Lucrările practice au fost analizate și evaluate după trei principii fundamentale: relevanță, echilibrul surselor și limbajul folosit. „Un produs jurnalistic trebuie să respecte niște cerințe clare, iar jurnalistul trebuie să inspire încredere”, a conchis Liliana Barbăroșie.

    Discipolii spun că acest curs a fost o adevărată provocare pentru ei. Pentru prima dată au realizat individual un material complet pentru radio, adică intervievarea surselor, scrierea textului, înregistrarea vocii, editarea audio și montarea. „Chiar dacă nu-i ușor, voi încerca să-mi creez propriul stil în radio. Avem tare multe de învățat”, a spus la finalul cursului studenta Nadejda Mlecicova.   

Cursuri

Istorii de succes

2013
„Nu este nici pe departe o școală tradițională”
2008
„ȘSAJ a fost o provocare pentru mine, dar și o șansă de a obține o nouă profesie”
2017
„Mă mândresc cu primul meu job și îmi place ceea ce fac”